Alimentația și nutriția în cancer: ce să mănânci, ce să eviți și ce contează cu adevărat

Idei esențiale

• Nu există o singură „dietă pentru cancer”. Nevoile tale se schimbă pe parcursul chimioterapiei, radioterapiei și recuperării.
• Proteinele sunt prioritatea principală în timpul tratamentului, deoarece pierderea în greutate și a masei musculare este asociată cu mai multe efecte secundare.
• Unele alimente trebuie evitate cât timp chimioterapia ți-a scăzut numărul de globule albe, deoarece organismul tău se poate apăra mai greu împotriva toxiinfecțiilor alimentare.
• Afirmațiile populare (zahărul hrănește tumorile, dietele alcaline vindecă cancerul, dieta ketogenică înfometează celulele canceroase) sunt simplificări excesive sau nu sunt susținute de dovezile actuale.
• Uneori este necesară o dietă săracă în fibre, dar în cazul radioterapiei pelvine, dovezile actuale susțin menținerea aportului obișnuit de fibre.
• În zilele cele mai grele, este suficient să mănânci câțiva biscuiți sărați și să bei puțină supă limpede. Scopul este să te hrănești, nu să atingi perfecțiunea.

Există cu adevărat o „dietă pentru cancer”? Ce spun dovezile

Dacă ai primit recent un diagnostic sau sprijini pe cineva aflat în această situație, una dintre primele întrebări care apar pare înșelător de simplă: „Ce ar trebui să mănânc acum?”

Internetul oferă mii de răspunsuri, iar multe dintre ele se contrazic. Un site spune să devii vegan. Altul promovează dieta ketogenică. Un al treilea spune să transformi totul în sucuri. Dintr-odată, mâncarea devine încă un motiv de îngrijorare.

Pe scurt: nu există o singură dietă pentru cancer care să funcționeze pentru toată lumea. Ceea ce ajută este o alimentație flexibilă, care se schimbă pe măsură ce treci prin tratament și recuperare. Alimentația contează și pentru prevenție. Organizația Mondială a Sănătății estimează că între 30 și 50% dintre cazurile de cancer pot fi prevenite, iar printre factorii de risc enumerați se află alimentația, alături de tutun, alcool și inactivitatea fizică [1]. Prevenția și alimentația adecvată în timpul tratamentului sunt subiecte diferite, iar acest ghid le abordează pe amândouă.

Am scris acest ghid pentru a clarifica informațiile contradictorii, bazându-ne pe ghidurile europene de nutriție clinică și pe recomandările spitalelor NHS, nu pe ceea ce atrage clicuri săptămâna aceasta. Nu vei găsi aici leacuri miraculoase sau motive de vinovăție, ci doar un cadru pe care îl poți adapta.

Ce să mănânci în timpul chimioterapiei

Chimioterapia afectează celulele care se divid, inclusiv celulele sănătoase din măduva osoasă, care produce celulele sanguine, și din mucoasa intestinală [2]. De asemenea, poate provoca dureri la nivelul gurii, poate schimba gustul alimentelor și poate reduce pofta de mâncare [2]. Necesarul tău de energie rămâne de obicei aproximativ același ca înainte de tratament, dar aportul recomandat de proteine este ridicat [3]. Așadar, scopul nu este să mănânci perfect. Este să obții cât mai mulți nutrienți din ceea ce reușești să mănânci.

Proteinele: prioritatea principală în timpul chimioterapiei

Dacă reții un singur lucru din această secțiune, să fie acesta: mănâncă mai întâi alimentele bogate în proteine.

Multe persoane cu cancer au dificultăți în a mânca suficient, iar unele pierd mult în greutate [3]. Acest lucru contează. Scăderea în greutate este asociată cu mai multe efecte secundare și cu reducerea dozelor sau întreruperea tratamentului, iar pierderea masei musculare este asociată cu o capacitate fizică mai redusă și cu mai multe efecte secundare ale chimioterapiei [3].

Societatea Europeană de Nutriție Clinică și Metabolism (ESPEN) recomandă peste 1 gram de proteine pe kilogram de greutate corporală pe zi și, dacă este posibil, până la 1,5 grame [3]. La 70 kg, asta înseamnă peste 70 de grame pe zi și până la aproximativ 105, dacă reușești.

Poate părea mult când nu ai poftă de mâncare, iar aici ajută obiceiul de a începe cu proteinele. Dacă îți dispare pofta de mâncare la jumătatea mesei, ai acoperit totuși partea cea mai importantă.

Sursele bune includ ouăle, carnea de pui, peștele, tofu, fasolea, lintea, iaurtul grecesc și brânza de vaci. Când alimentele solide par imposibil de consumat, o băutură pe bază de lapte poate acoperi o parte din necesar, deoarece băuturile pe bază de lactate oferă mai multă energie și mai multe proteine decât multe alte băuturi [4]. Dacă slăbești, întreabă medicul despre suplimentele nutritive orale hipercalorice, pe care ESPEN le recomandă atunci când alimentația îmbogățită nu este suficientă de una singură [3].

Fructele, legumele și regula „Mănâncă un curcubeu”

Probabil ai mai auzit acest sfat. Combinarea culorilor este o modalitate simplă de a avea varietate fără să numeri nimic, iar câteva culori diferite pe parcursul săptămânii reprezintă un obiectiv cât se poate de bun.

Mănâncă un curcubeu: un scurt ghid al culorilor

• Roșu: roșii, căpșuni, ardei roșii
• Portocaliu: cartofi dulci, morcovi, portocale
• Verde: broccoli, spanac, varză kale
• Albastru și violet: afine, vinete, mure
• Alb: conopidă, usturoi, ceapă

Nu te stresa să incluzi fiecare culoare la fiecare masă. Afine în terciul de ovăz, spanac într-un smoothie, bastonașe de morcov cu hummus: astfel de mici adaosuri se adună.

Cereale integrale, grăsimi sănătoase și hidratare

Alimentele bogate în amidon sunt o sursă bună de energie și îți oferă, de asemenea, fibre, calciu, fier și vitamine din grupul B [5]. Când intestinul le tolerează bine, alege cereale integrale precum ovăzul, orezul brun și pâinea integrală de grâu. Pâinea albă are mai puține fibre decât pâinea integrală sau neagră [5]. Tocmai de aceea este alegerea potrivită dacă ți se recomandă o dietă săracă în fibre.

Grăsimile ajută atunci când îți este greu să mănânci suficient, deoarece alimentele care conțin grăsimi sunt surse bune de calorii [4]. Puțin ulei de măsline peste legume, unt de migdale pe pâine prăjită sau nuci în terciul de ovăz adaugă energie fără să mărească porția.

Nu neglija lichidele. Dacă ai diaree, încearcă să bei între 8 și 10 căni pe zi pentru a preveni deshidratarea [4]. Apa, supa limpede, ceaiurile din plante și băuturile cu electroliți se iau toate în calcul.

Alimente de evitat în timpul chimioterapiei (și de ce)

Această secțiune nu urmărește să eticheteze alimentele drept „rele”. Când chimioterapia îți scade numărul de globule albe, unele alimente care sunt sigure când ești sănătos devin un risc de infecție, iar spitalele NHS le oferă pacienților recomandări specifice privind siguranța alimentară pentru această perioadă [6]. Pentru obiceiuri care nu țin de alimentație, articolul nostru despre principalele lucruri de evitat în timpul chimioterapiei abordează mișcarea, somnul, fumatul și alcoolul.

Siguranța alimentară este pe primul loc

Medicamentele pentru chimioterapie împiedică adesea măduva osoasă să producă suficiente globule albe [2]. Un număr scăzut de globule albe este numit neutropenie [6]. Când ai puține globule albe, bacteriile se pot înmulți rapid în sânge [2]. Un episod de toxiinfecție alimentară peste care o persoană sănătoasă ar trece ușor poate deveni grav.

Așadar, unele alimente trebuie evitate temporar cât timp numărul globulelor albe este scăzut. O broșură NHS enumeră carnea, carnea de pasăre, peștele, fructele de mare și ouăle crude sau insuficient preparate termic; laptele nepasteurizat și alimentele obținute din acesta; sushi; alimentele conservate prin sărare, maturare sau afumare care nu au fost preparate termic, precum salamul și somonul afumat; și germenii cruzi din semințe [6]. Agențiile britanice pentru siguranța alimentară le recomandă, de asemenea, persoanelor cu sistemul imunitar slăbit, inclusiv celor cu cancer, să evite peștele gata de consum afumat la rece sau conservat prin sărare ori maturare sau să îl gătească până când este fierbinte și scoate aburi [7].

Detaliile diferă de la un spital la altul (broșura din Leicester permite, de exemplu, șunca fiartă preambalată), așa că urmează broșura echipei tale medicale, dacă ai primit una [6]. Aceste restricții nu sunt permanente. Trebuie să le respecți doar cât timp ai neutropenie sau până când echipa medicală îți spune că poți consuma din nou aceste alimente în siguranță [6].

Alimente care pot agrava reacțiile adverse

Unele alimente agravează reacțiile adverse. Dacă ai greață, este mai bine să eviți alimentele prăjite sau grase și orice are un miros puternic [4]. Dacă te doare gura, fructele și sucurile acide, alimentele picante sau sărate și cele tari, precum pâinea prăjită, pot accentua durerea [8].

În cazul alcoolului, lucrurile sunt mai puțin clare. O cantitate mică nu afectează majoritatea tipurilor de chimioterapie, dar unele medicamente chimioterapice interacționează cu alcoolul, acesta poate agrava greața și poate provoca usturime dacă ai leziuni dureroase în gură. De aceea, întreabă echipa medicală înainte să consumi alcool [9].

Alimentele intens procesate sunt adesea bogate în calorii, dar sărace în vitamine și minerale [10]. Încearcă să nu te saturi doar cu ele, dar dacă într-o zi grea ramenul instant este singurul lucru pe care simți că l-ai putea mânca, mănâncă ramen. Puțin este mai bine decât nimic.

Alternativele de mai jos urmează recomandările spitalelor NHS pentru persoanele cu un număr scăzut de globule albe, precum și recomandările Cancer Research UK privind alcoolul [6][9][11].

Gustări potrivite în timpul chimioterapiei, în funcție de reacțiile adverse

Mesele complete pot părea imposibile în timpul chimioterapiei, așa că încearcă porții mici de alimente bogate în proteine și calorii la fiecare 2 sau 3 ore, în locul a trei mese mari [4]. Ce alegi să mănânci depinde de simptomele cu care te confrunți.

Când ai greață

Începe cu alimente ușoare, cu gust neutru, precum pâinea prăjită simplă sau biscuiții sărați simpli [12]. Te poate ajuta să ronțăi ceva uscat imediat după trezire, iar dacă mirosurile de mâncare gătită îți provoacă greață, încearcă alimente reci sau ușor călduțe [4]. Mănâncă porții mici și mestecă bine alimentele [4].

Ceaiul de ghimbir, ghimbirul confiat sau băutura carbogazoasă cu ghimbir îi ajută pe unii oameni [12]. Totuși, cercetările privind ghimbirul folosit alături de medicamentele împotriva grețurilor în timpul chimioterapiei au avut rezultate neuniforme, așa că folosește-l împreună cu medicamentele, nu în locul lor [12]. Merită să încerci batoane congelate din fructe și înghețată pe băț din suc atunci când lichidele sunt mai ușor de consumat decât alimentele solide.

Când te doare gura sau gâtul

Chimioterapia și radioterapia pot afecta mucoasa gurii și a gâtului, provocând inflamație și durere când mănânci și bei [8]. Această afecțiune se numește mucozită [13]. Alimentele pasate sau lichide ajută, la fel și adăugarea unei cantități mai mari de sos [8]. Încearcă smoothie-uri, iaurt simplu, banană pasată, brânză proaspătă granulată, avocado și supă limpede, servite la temperatura camerei, deoarece alimentele foarte fierbinți sau foarte reci pot agrava durerea [8].

Evită fructele și sucurile acide, alimentele picante sau sărate și alimentele tari, precum biscuiții sărați și pâinea prăjită, care pot irita mucoasa gurii [8]. Da, aceiași biscuiți care ajută la greață. Un pai poate face băutul mai ușor [8].

Când nu ai poftă de mâncare

Când nimic nu pare apetisant, adaugă calorii și proteine la ceea ce mănânci folosind unt, lapte, smântână, zahăr, miere sau brânză și fă loc budincilor și deserturilor [4]. Untul din nuci pe felii de banană, hummusul cu lipie moale sau iaurtul grecesc integral cu miere oferă mulți nutrienți într-o porție mică.

Chiar și trei sau patru îmbucături contează. Acum nu trebuie neapărat să te bucuri de masă. Îi oferi energie unui corp care depune un efort incredibil de mare.

Când oboseala nu te lasă să gătești

Unele dintre cele mai potrivite gustări pentru chimioterapie nu necesită deloc pregătire. Batoane de brânză. Pliculețe individuale de unt din nuci. Banane și alte fructe care trebuie doar clătite sau curățate de coajă. Ouă fierte tari pregătite cu o zi înainte. Dacă ai un număr scăzut de globule albe, consumă resturile de mâncare și orice preparat făcut în avans în cel mult 24 de ore [11].

Dacă îngrijești pe cineva, unul dintre cele mai utile lucruri pe care le poți face este să amenajezi un loc cu gustări la îndemână, precum un coș pe blatul din bucătărie sau un raft în frigider. În zilele când până și alegerea mâncării pare epuizantă, astfel elimini nevoia de a lua această decizie.

Ce să mănânci în timpul și după radioterapie

Radioterapia este îndreptată spre cancer, dar afectează și celulele normale din zona tratată, așa că reacțiile adverse și schimbările alimentare care te pot ajuta depind de partea corpului care este tratată [14].

Alimentația în timpul radioterapiei

Radioterapia la nivelul capului și gâtului poate provoca dureri în gură și modificări ale gustului, iar tratamentul la nivelul gâtului poate îngreuna înghițirea [13]. De asemenea, poate provoca uscăciunea gurii, deoarece glandele salivare produc mai puțină salivă decât de obicei [13]. Alimentele umede sunt mai ușor de înghițit, așa că încearcă supe-cremă, ouă jumări, terci de ovăz și piure de cartofi cu sos [13]. Înghițiturile mici de băuturi răcoroase pot ajuta, iar produsele cu salivă artificială pot menține gura umedă [13].

În cazul radioterapiei la nivelul abdomenului sau pelvisului, diareea în timpul sau după tratament este frecventă și pot apărea și crampe abdominale și gaze [15]. Bea multe lichide, deoarece te poți deshidrata ușor, și cere sfatul echipei de radioterapie sau al dieteticianului înainte de a-ți schimba alimentația [15]. Dacă ai auzit că ar trebui să reduci drastic fibrele, secțiunea următoare explică de ce această recomandare s-a schimbat.

Indiferent de zona tratată și chiar dacă te simți mai bine decât te așteptai, ținta de aport proteic din secțiunea despre chimioterapie rămâne valabilă [3].

Refacerea alimentației după încheierea tratamentului

Revenirea la alimentația obișnuită după tratament nu este întotdeauna ușoară. Modificările gustului pot fi temporare sau de lungă durată, iar după chimioterapie gustul continuă adesea să se îmbunătățească timp de 1 până la 2 ani [16]. Nici gustul nu este singurul aspect care poate rămâne afectat: ghidul nostru despre efectele adverse pe termen lung ale tratamentului oncologic abordează și alte probleme, precum oboseala, afecțiunile cardiace și modificările memoriei și gândirii.

Readu varietatea în alimentație introducând câte un aliment pe rând, iar dacă ai urmat o dietă săracă în fibre, reintrodu fibrele treptat [17]. Dacă numărul globulelor albe este încă scăzut, întreabă echipa medicală înainte de a consuma băuturi probiotice precum chefirul, pe care unele spitale NHS recomandă să le eviți cât timp ai neutropenie [6][11].

Ca model alimentar pe termen lung, dieta mediteraneeană este bine studiată. Se bazează pe alimente vegetale, cu multe fructe, legume, nuci, fasole și linte, pește, cereale integrale și ulei de măsline extravirgin, precum și mai puțină carne roșie și procesată [18]. Într-o analiză din 2021 a studiilor observaționale, persoanele care au urmat-o cel mai îndeaproape au avut o mortalitate prin cancer mai mică, iar supraviețuitorii cancerului care au făcut acest lucru au avut o mortalitate din toate cauzele mai mică [18]. Este o asociere, nu o dovadă, dar reprezintă un model alimentar rezonabil de urmat.

Când ai nevoie de o dietă săracă în fibre (și când nu)

Fibrele sunt, în mod normal, o componentă de bază a alimentației sănătoase, așa că recomandarea de a le reduce poate părea un pas înapoi. O dietă săracă în fibre (numită și dietă săracă în reziduuri) este o măsură destinată unor situații specifice.

Una dintre acestea este îngustarea intestinului. Un aport mai mic de fibre încetinește trecerea alimentelor prin intestin și reduce volumul scaunului, astfel încât acesta să traverseze mai ușor o porțiune îngustată [19]. O dietă săracă în fibre se recomandă și dacă există riscul de ocluzie intestinală, precum și timp de aproximativ 4 până la 6 săptămâni după anumite intervenții chirurgicale intestinale [19]. Medicul o poate recomanda și pentru efectele secundare ale intervențiilor chirurgicale, chimioterapiei sau imunoterapiei [17].

În cazul radioterapiei pelvine, situația este diferită. Într-un studiu randomizat din Regatul Unit, persoanele sfătuite să urmeze o dietă bogată în fibre în timpul radioterapiei pelvine au avut mai puține efecte secundare intestinale, atât în timpul tratamentului, cât și un an mai târziu, decât cele care și-au menținut aportul obișnuit [20]. Cercetătorii au concluzionat că recomandările restrictive de reducere a fibrelor în acest context ar trebui abandonate [20]. Clatterbridge Cancer Centre le comunică acum pacienților că nu există indicii că o dietă săracă în reziduuri ajută la controlul efectelor secundare ale radioterapiei pelvine și că menținerea aportului obișnuit de fibre este benefică [17]. Dacă echipa ta medicală îți recomandă altceva, urmează-i indicațiile.

Dacă ai nevoie de o dietă săracă în fibre, broșurile NHS enumeră alimente precum pâinea albă, pastele și orezul alb; legumele bine gătite, fără coajă; fructele conservate sau fierte, fără coajă ori semințe; ouăle; carnea fragedă; peștele fără oase; și cerealele sărace în fibre, precum fulgii de porumb [17][19]. Evită deocamdată pâinea și cerealele integrale, salata și alte legume crude, nucile și semințele, fasolea și lintea, fructele uscate și floricelele de porumb [17][19].

Pentru multe persoane, această dietă este temporară, dar durata necesară variază, așa că discută cu medicul sau dieteticianul tău [17][19]. Când renunți la ea, reintrodu fibrele treptat, câte un aliment odată și în cantități mici [17]. Acordă-i intestinului aceeași răbdare pe care ai acorda-o oricărui alt lucru aflat în proces de vindecare.

Mituri despre alimentația în cancer pe care poți înceta să le crezi

Alimentația și cancerul atrag multe afirmații categorice pe internet. Iată trei care merită clarificate.

"Zahărul hrănește cancerul"

Cancer Research UK consideră că ideea potrivit căreia zahărul provoacă apariția cancerului sau îi stimulează creșterea este un mit frecvent [21]. Există un sâmbure de adevăr: celulele canceroase au într-adevăr nevoie de multă glucoză și o procesează diferit față de celulele normale [21]. Ceea ce omite mitul este că glucoza reprezintă combustibilul de bază pentru fiecare celulă din corpul tău [21].

Nu există dovezi că o dietă fără zahăr reduce riscul de cancer și nici motive pentru ca persoanele cu cancer să încerce una din proprie inițiativă [21]. Dietele foarte sărace în carbohidrați îți pot afecta sănătatea pe termen lung [21]. ESPEN recomandă, de asemenea, evitarea dietelor care restricționează aportul energetic la orice persoană cu malnutriție sau cu risc de malnutriție și subliniază că malnutriția este asociată cu un prognostic mai nefavorabil [3].

O abordare echilibrată este să limitezi zahărul adăugat și dulciurile intens procesate, considerând în același timp fructele, cerealele integrale și câte un desert ocazional drept alimente obișnuite. O banană nu este inamicul. Pentru idei de dulciuri adaptate modificărilor de gust, leziunilor din gură și grețurilor, consultă ghidul nostru practic despre dulciurile pe care le pot mânca pacienții cu cancer.

"Ar trebui să urmezi o dietă ketogenică, alcalină sau strict vegană pentru a combate cancerul"

O analiză sistematică din 2021 nu a găsit dovezi concludente că dietele ketogenice încetinesc dezvoltarea tumorilor sau ajută persoanele cu cancer să trăiască mai mult și a concluzionat că dovezile clinice privind eficacitatea lor lipsesc în continuare [22]. ESPEN adaugă un avertisment practic: dietele ketogenice nu sunt foarte apetisante, așa că pot duce la un consum insuficient de alimente și la scădere în greutate [3].

Dieta alcalină se bazează pe o înțelegere greșită. Organismul își reglează strict pH-ul general, iar alegerile alimentare modifică doar pH-ul urinei [23]. O analiză sistematică a găsit foarte puține cercetări în acest sens și a concluzionat că promovarea dietelor alcaline sau a apei alcaline pentru prevenirea ori tratarea cancerului nu este justificată [23].

Alimentația bazată pe plante este un caz diferit. O meta-analiză din 2026 a studiilor prospective a constatat un risc general de cancer mai mic la vegetarieni și vegani decât la non-vegetarieni, dovezile fiind mai solide pentru dietele vegetariene [24]. Acest lucru se referă la prevenție, nu la tratament. Dacă urmezi o dietă vegană în timpul tratamentului, un dietetician te poate ajuta să obții suficiente proteine și energie.

Niciuna dintre aceste diete nu vindecă cancerul. Înainte de a face o schimbare majoră în timpul tratamentului, discută cu un dietetician. ESPEN descrie consilierea nutrițională oferită de un profesionist din sănătate drept prima linie a terapiei nutriționale [3].

"Suplimentele pot înlocui o dietă sănătoasă"

Nu pot. ESPEN recomandă vitamine și minerale în cantități aproximativ egale cu doza zilnică recomandată și descurajează suplimentele în doze mari, cu excepția cazului în care ai o carență specifică [3]. Acest lucru include antioxidanții în doze mari, precum vitaminele C și E. Informează-ți echipa oncologică despre fiecare supliment, inclusiv cele pe bază de plante, înainte de a începe să îl iei.

Dacă echipa ta identifică o carență, corectarea ei este un motiv întemeiat pentru suplimentare [3]. În UE, suplimentele alimentare sunt reglementate ca alimente, iar compania care introduce un produs pe piață este responsabilă pentru siguranța lui [25]. După încheierea tratamentului, ghidul nostru despre suplimentele de evitat în remisia cancerului prezintă variantele cu riscuri mai mari. Cea mai sigură abordare este să pui alimentația pe primul loc și să iei suplimente doar când echipa ta medicală le recomandă.

Ghid rapid: fișă de siguranță alimentară în timpul chimioterapiei

Când numărul de globule albe este scăzut, siguranța alimentară nu mai este opțională. Tipărește această secțiune și pune-o pe frigider, dacă îți este de ajutor.

Fișă de siguranță alimentară în timpul chimioterapiei

• Spală-te bine pe mâini cu apă caldă și săpun înainte de a manipula alimente [6].
• Gătește alimentele până când temperatura din centru ajunge la 70°C timp de 2 minute și taie carnea pentru a verifica dacă este fierbinte și aburindă până în interior [26].
• Evită sushi și carnea, peștele, crustaceele, moluștele și ouăle crude sau insuficient gătite până când numărul globulelor albe revine la normal [6].
• Evită laptele nepasteurizat și alimentele preparate din acesta [6].
• Spală fructele, legumele și salata înainte de consum, chiar dacă pe ambalaj scrie că sunt deja spălate [11].
• Răcește resturile de mâncare în decurs de 1 până la 2 ore, pune-le la frigider sau congelează-le, consumă mâncarea reîncălzită în maximum 24 de ore și nu o reîncălzi niciodată de mai multe ori [6].
• Evită bufetele și mâncarea cu autoservire [6].
• Evită alimentele crud-uscate sau afumate, precum salamul și somonul afumat, dacă nu sunt gătite, și evită pateul nepasteurizat [6].
• Evită germenii cruzi din semințe [6].
• Folosește ustensile separate pentru alimentele crude și pentru cele gătite sau gata de consum [6].
• Discută cu echipa ta medicală înainte de a consuma băuturi, iaurturi sau suplimente cu probiotice [11].

Cum să alcătuiești o farfurie potrivită în cancer (fără să complici lucrurile)

Dacă toate cele de mai sus par prea multe de reținut, iată cel mai simplu model posibil. La fiecare masă, urmărește aceste proporții:

• Jumătate din farfurie: legume și fructe colorate, orice poți tolera și mânca cu plăcere în acest moment.
• Un sfert: proteine slabe sau vegetale, precum pui, pește, tofu, fasole, ouă ori linte.
• Un sfert: cereale integrale sau legume bogate în amidon, precum orez brun, quinoa, cartof dulce ori pâine integrală. (Dacă urmezi o dietă săracă în fibre, alege deocamdată variante rafinate.)
• Adaugă: o sursă de grăsimi sănătoase, precum puțin ulei de măsline, câteva nuci, jumătate de avocado sau o felie de brânză.
• Ține aproape: un pahar cu apă, ceai de plante sau supă limpede.

În zilele cele mai grele, asta poate însemna câteva îmbucături de ouă jumări și o înghițitură de ceai de ghimbir. În zilele mai bune, un bol plin și colorat. Ambele variante sunt în regulă. Folosește farfuria ca reper orientativ, nu ca pe un test.

Hrănirea contează mai mult decât perfecțiunea

Niciun aliment, de unul singur, nu vindecă cancerul. Mai important este modul în care te alimentezi în ansamblu: unul care te ajută să îți păstrezi cât mai mult puterea pe parcursul tratamentului și îți oferă o bază sănătoasă pentru perioada de după. La fel de important este să dai dovadă de blândețe față de tine în zilele în care nimic din toate acestea nu pare posibil.

Dacă nu ai făcut-o deja, cere echipei tale medicale o trimitere la un dietetician specializat în oncologie. Acesta poate adapta aceste recomandări generale la tipul tău de cancer, la tratament și la efectele secundare și a auzit deja toate întrebările pe care îți este teamă să le pui.

Treci prin ceva incredibil de greu. Să te hrănești în această perioadă, chiar și imperfect, este un gest de grijă față de tine care contează mai mult decât ar putea conta vreodată orice superaliment sau supliment.

Referințe

[1] Organizația Mondială a Sănătății. (f.d.). Prevenirea cancerului. Accesat la 23 octombrie 2026, de la https://who.int/activities/preventing-cancer

[2] Cancer Research UK. (2024, 22 mai). Efectele secundare ale chimioterapiei. https://www.cancerresearchuk.org/about-cancer/treatment/chemotherapy/side-effects/about

[3] Arends, J., Bachmann, P., Baracos, V., Barthelemy, N., Bertz, H., Bozzetti, F., Fearon, K., Hütterer, E., Isenring, E., Kaasa, S., Krznaric, Z., Laird, B., Larsson, M., Laviano, A., Mühlebach, S., Muscaritoli, M., Oldervoll, L., Ravasco, P., Solheim, T., . . . Preiser, J.-C. (2017). Ghidurile ESPEN privind nutriția la pacienții cu cancer. Clinical Nutrition, 36(1), 11-48. https://doi.org/10.1016/j.clnu.2016.07.015

[4] Cancer Research UK. (2023, 2 noiembrie). Sfaturi pentru problemele de alimentație. https://www.cancerresearchuk.org/about-cancer/coping/physically/diet-problems/managing/tips-for-diet-problems

[5] NHS. (2023, 15 martie). Alimente bogate în amidon și carbohidrați. https://www.nhs.uk/live-well/eat-well/food-types/starchy-foods-and-carbohydrates/

[6] Leicester's Hospitals. (2024, august). Sfaturi privind siguranța alimentară dacă aveți un număr scăzut de globule albe (neutropenie) (Broșura nr. 1524). https://www.uhleicester.nhs.uk/wp-content/uploads/2025/06/1524082024-Food-safety-advice-if-you-have-a-low-white-blood-cell-count-Neutropenia.pdf

[7] Food Standards Scotland. (2023, 27 iulie). FSS și FSA emit recomandări actualizate pentru consumatorii cu risc crescut privind peștele afumat la rece și conservat prin sărare, gata de consum, în urma publicării unei evaluări a riscului. https://www.foodstandards.gov.scot/news/fss-and-fsa-issue-updated-advice-to-higher-risk-consumers-on-ready-to-eat-cold-smoked-and-cured-fish-following-publication-of-a-risk-assessment

[8] World Cancer Research Fund. (f.d.). Sfaturi nutriționale pentru durerile din cavitatea bucală. Accesat la 23 octombrie 2026, de la https://www.wcrf-uk.org/health-advice-and-support/living-with-cancer/nutritional-tips-for-a-sore-mouth/

[9] Cancer Research UK. (2024, 22 mai). Viața socială, alcoolul și alte activități în timpul chimioterapiei. https://www.cancerresearchuk.org/about-cancer/treatment/chemotherapy/living-with/social-life-activities

[10] World Cancer Research Fund. (f.d.). Limitați consumul de alimente de tip fast-food. Accesat la 23 octombrie 2026, de la https://www.wcrf.org/dietandcancer/limit-fast-foods/

[11] Oxford University Hospitals NHS Foundation Trust. (2025, aprilie). Siguranța alimentară atunci când capacitatea de a combate infecțiile este redusă (Broșura OMI 110780). https://www.ouh.nhs.uk/media/agtjbq0g/110780safety.pdf

[12] Cancer Research UK. (2023, 15 noiembrie). Alte modalități de a controla greața și vărsăturile. https://www.cancerresearchuk.org/about-cancer/coping/physically/sickness/treatment/other-ways-of-controlling-sickness/

[13] Irish Cancer Society. (f.d.). Efectele secundare ale radioterapiei în zona capului și gâtului. Accesat la 23 octombrie 2026, de la https://www.cancer.ie/node/6020

[14] Cancer Research UK. (2023, 4 octombrie). Ce este radioterapia? https://www.cancerresearchuk.org/about-cancer/treatment/radiotherapy/what-is-radiotherapy

[15] Cancer Research UK. (2024, 30 ianuarie). Efectele secundare ale radioterapiei abdominale sau pelvine. https://www.cancerresearchuk.org/about-cancer/treatment/radiotherapy/side-effects/abdominal-or-pelvic-radiotherapy/diarrhoea

[16] World Cancer Research Fund. (f.d.). Cât timp va dura până când gustul meu va reveni la normal după tratamentul pentru cancer? Accesat la 23 octombrie 2026, de la https://www.wcrf.org/living-well/living-with-cancer/your-questions-answered/how-long-will-it-take-for-my-taste-to-return-to-normal-after-cancer-treatment/

[17] The Clatterbridge Cancer Centre NHS Foundation Trust. (f.d.). Ce este o dietă săracă în reziduuri? Accesat la 23 octombrie 2026, de la https://www.clatterbridgecc.nhs.uk/patients-and-visitors/treatment-and-care/patient-information/low-residue-diet-information

[18] Morze, J., Danielewicz, A., Przybyłowicz, K., Zeng, H., Hoffmann, G., & Schwingshackl, L. (2021). Revizuire sistematică și meta-analiză actualizate privind aderența la dieta mediteraneeană și riscul de cancer. European Journal of Nutrition, 60(3), 1561-1586. https://doi.org/10.1007/s00394-020-02346-6

[19] Gloucestershire Hospitals NHS Foundation Trust. (f.d.). Dietă săracă în fibre (Broșura GHPI1728_11_23). Accesat la 23 octombrie 2026, de la https://www.gloshospitals.nhs.uk/your-visit/patient-information-leaflets/low-fibre-diets-for-patients-with-colorectal-cancer/

[20] Wedlake, L., Shaw, C., McNair, H., Lalji, A., Mohammed, K., Klopper, T., Allan, L., Tait, D., Hawkins, M., Somaiah, N., Lalondrelle, S., Taylor, A., VanAs, N., Stewart, A., Essapen, S., Gage, H., Whelan, K., & Andreyev, H. J. N. (2017). Studiu controlat randomizat privind fibrele alimentare pentru prevenirea toxicității gastrointestinale induse de radiații în timpul radioterapiei pelvine. The American Journal of Clinical Nutrition, 106(3), 849-857. https://doi.org/10.3945/ajcn.116.150565

[21] Cancer Research UK. (2023, 16 august). Zahărul și cancerul: ce trebuie să știți. Cancer Research UK News. https://news.cancerresearchuk.org/2023/08/16/sugar-and-cancer-what-you-need-to-know/

[22] Römer, M., Dörfler, J., & Huebner, J. (2021). Utilizarea dietelor ketogenice la pacienții cu cancer: o revizuire sistematică. Clinical and Experimental Medicine, 21(4), 501-536. https://doi.org/10.1007/s10238-021-00710-2

[23] Fenton, T. R., & Huang, T. (2016). Revizuire sistematică a asocierii dintre încărcătura acidă alimentară, apa alcalină și cancer. BMJ Open, 6(6), Articolul e010438. https://doi.org/10.1136/bmjopen-2015-010438

[24] Aune, D., Schlesinger, S., & Sobiecki, J. G. (2026). Dietele vegetariene și vegane și incidența cancerului: o revizuire sistematică și meta-analiză a studiilor prospective. European Journal of Epidemiology, 41(5), 531-545. https://doi.org/10.1007/s10654-026-01380-8

[25] Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară. (2026, 6 ianuarie). Suplimente alimentare. https://www.efsa.europa.eu/en/topics/topic/food-supplements

[26] Food Standards Agency. (2017, 18 decembrie). Prepararea termică a alimentelor. GOV.UK. https://www.gov.uk/government/publications/cooking-your-food/cooking-your-food