Formare pentru formatori pentru sprijin în educație și carieră

Introducere

De ce sprijin pentru educație și carieră?

Cancerul la copii, adolescenți și adulți tineri (CAYA) are un impact perturbator asupra parcursurilor educaționale și profesionale, atât în timpul tratamentului, cât și după acesta (de ex. Vetsch et al, 2018; Nicklin et al, 2021; Foster et al., 2021). Tratamentul oncologic conduce la absențe involuntare mai frecvente de la școală (de la învățământul primar până la universitate, în funcție de vârstă) sau de la locul de muncă. În același timp, școlile și locurile de muncă nu sunt adesea conștiente de nevoile asociate bolii și tratamentului. În plus, există de obicei o lipsă de cunoștințe despre ce sprijin suplimentar poate fi oferit. Supraviețuitorii au o probabilitate mai mare de a fi șomeri decât populațiile comparative (Devine et al., 2022).

După tratament, revenirea la școală, formare sau muncă ori, în funcție de vârstă, chiar și începerea școlii sau a activității profesionale poate reprezenta o provocare majoră. Pe de o parte, reconectarea după o absență îndelungată poate fi epuizantă din punct de vedere social și emoțional. Uneori, aceasta poate duce chiar la discriminare la școală sau la locul de muncă din cauza diferenței dintre supraviețuitori și colegii lor care nu au boala. Pe de altă parte, efectele pe termen lung ale bolii sau tratamentului pot îngreuna recâștigarea nivelurilor anterioare de capacitate, performanță și toleranță la stres.

Pentru a minimiza acest impact perturbator asupra parcursurilor educaționale și profesionale, a fost dezvoltat un concept Train-the-Trainer pentru HCPs privind sprijinul pentru educație și carieră, în urma unei analize sistematice a literaturii și a unei cercetări desk asupra materialelor existente, precum și pe baza rezultatelor a două focus grupuri pe această temă. Pe lângă intenția inițială de a dezvolta conceptul pentru profesioniști din domeniul sănătății (HCPs), s-a decis, în cursul procesului de dezvoltare, extinderea grupului-țintă al conceptului. Acesta ar trebui să fie accesibil și persoanelor care doresc să înființeze sprijin pentru educație sau carieră în instituțiile sau organizațiile lor ori care doresc să creeze conștientizare în domeniul lor.

Conceptul EU-CAYAS-NET Train-the-Trainer este adaptat nevoilor supraviețuitorilor cancerului CAYA și urmărește să ofere participanților cunoștințele, atitudinea și competențele necesare pentru a-și aprofunda cunoștințele și pentru a putea disemina informații sau construi sprijin educațional și profesional în structurile lor naționale/locale.

Prezentare generală

Cadru

Pentru o bună planificare a formării, luați în considerare accesibilitatea locației, eventualele nevoi speciale ale participanților și o organizare adecvată și suficientă a pauzelor.

Condiție prealabilă pentru susținerea formării:

• Co-formator: reprezentant al pacienților & profesionist din domeniul sănătății (de dorit: cu experiență în psihologie sau asistență socială)
• Toți cei care au participat la programul Train-the-Trainer în calitate de cursanți (de dorit: participare la grupul online de follow-up)

Cursanți:

• Persoane care lucrează deja în domeniul sprijinului pentru educație și carieră
• Oricine dorește să dezvolte ceva în acest domeniu
• Oricine este interesat și dorește să colaboreze cu noi pentru a crește gradul de conștientizare în acest domeniu

Durata recomandată:

• 1,5 zile de formare față în față
• Sesiuni online de follow-up și supervizare

Metodologie:

• Abordare de învățare activă
  • Pe lângă transmiterea de cunoștințe, competențe și materiale, formarea oferă spațiu pentru autoreflecție, pentru a înțelege mai bine posibilele domenii de acțiune și problemele prin conștientizare de sine.
  • În timpul formării este planificat suficient timp pentru schimbul de experiență (de ex. pentru ca participanții să învețe unii de la alții).

Conținutul formării și module

Module și conținut:

Modulul 1: Bun venit: Consolidarea echipei și introducere în formare

Obiective, metode și materiale

Obiectiv

• Cunoașterea reciprocă, construirea încrederii în cadrul grupului; evaluarea nivelului de expertiză și experiență din grup; clarificarea așteptărilor
• Prezentarea generală a programului de formare, prezentarea metodologiei

Metodă

• Lucru în grup
• Input teoretic

Materiale

• Flipchart
• Notițe adezive
• Materiale exemplificative pentru lucrul în grup
• Contextul EU-CAYAS-NET Train-the-Trainer

Inspirație pentru lucrul în grup - Materiale exemplificative

Sarcină: Participanții trebuie să stea lângă afișele amplasate anterior, cu culori/simboluri diferite, care corespund rolului lor.

Cine este cine? Ce rol aveți aici?

1. Sunteți un reprezentant/ambasador al pacienților
2. Sunteți un reprezentant al unei organizații de pacienți
3. Sunteți un profesionist din domeniul sănătății/cercetător (vă rugăm să vă indicați profesia)
4. Sunteți altceva

Sarcină: Participanții își marchează țara de origine cu un autocolant sau un marker pe o hartă a Europei sau a lumii.

Cine este cine? Din ce țară sunteți?

Afiș cu o hartă contur necompletată a Europei.

Sarcină: Participanții își marchează experiențele anterioare din domeniu pe un afiș amplasat anterior.

Cine este cine? Cum v-ați evalua propria experiență în domeniul sprijinului pentru educație/carie în cancerul CAYA?

1 (începător) · 2 · 3 · 4 · 5 · 6 · 7 · 8 · 9 · 10 (expert)

Sarcină: Participanții trebuie să stea lângă afișele amplasate anterior (în culori sau simboluri diferite) care corespund motivației lor de a participa la formare.

Cine este cine? De ce sunteți aici?

1. Sunteți formator/antrenor pentru sprijin în carieră în domeniul cancerului CAYA
2. Oferiți sprijin pentru educație/carie în instituția/organizația dumneavoastră
3. Doriți să dezvoltați sprijin pentru educație/carie în țara dumneavoastră
4. Sunteți interesat de acest subiect și veți decide mai târziu
5. Sunteți aici dintr-un motiv complet diferit

Input teoretic - Contextul EU-CAYAS-NET Train-the-Trainer

Prezentare generală a tuturor activităților privind sprijinul pentru educație și carieră care au fost desfășurate în cadrul proiectului EU-CAYAS-NET și care au fost integrate în dezvoltarea acestui manual.

Context: Pachetele de lucru EU-CAYAS-NET privind sprijinul pentru educație și carieră

• Colectarea bunelor practici/materialelor de ghidare
  • Analiză sistematică a literaturii
  • Cercetare desk a materialelor/instrumentelor existente
  • Elaborarea toolkitului/manualului
  • beatcancer.eu (https://beatcancer.eu/project-deliverables/)
• Elaborarea unei serii de recomandări
• Pregătirea unui webinar pentru comunitate (https://www.youtube.com/@youthcancersurvivors/videos)
• Identificarea lacunelor din programele de sprijin pentru carieră destinate supraviețuitorilor cancerului CAYA (Med. Univ. Vienna, CCI-E and Prinses Maxima Center)
  • Focus grup #1, Vienna (CCI-E)
  • Focus grup #2, Utrecht (PMC)
  • Analiza datelor din focus grupuri
  • Pregătirea publicației (MedUni and PMC)
• Dezvoltarea unui concept train-the-trainer
  • Testare pilot și evaluarea conceptului
  • Finalizarea conceptului

Modulul 2: Context: Impactul cancerului la CAYA asupra educației și muncii: provocări și factori de protecție

Obiective, metode și materiale

Obiectiv

• Extinderea cunoștințelor de bază pentru a…
  • permite un sprijin diferențiat, individualizat și eficient,
  • evita subestimarea sau supraestimarea,
  • evita nesiguranța și teama legate de acest subiect.

Metodă

• Input teoretic

Materiale/ conținut

• Efecte tardive fizice, psihologice și sociale asociate bolii sau tratamentului; factori de protecție (figura "Ce factori influențează sănătatea mintală la supraviețuitorii cancerului CAYA")
• Sarcini de dezvoltare normative și non-normative pentru copii, adolescenți și tineri adulți
• Factori contextuali care influențează participarea la educație și ocuparea forței de muncă (de ex. Davis et al., 2022)
• Puncte-cheie pentru sprijin educațional și profesional (descărcare la https://beatcancer.eu/project-deliverables/)

Material: Figura "Ce factori influențează sănătatea mintală la supraviețuitorii cancerului CAYA"

1 Factori de risc (RF) și 2 Factori de protecție (PF)

• RF dependenți de boală: localizare, biologia tumorii etc.
• RF dependenți de tratament: chirurgie, radioterapie/chimioterapie (tip - doză - intensitate), convulsii etc.
• RF dependenți de pacient: vârsta la diagnostic, timpul scurs de la diagnostic, starea de sănătate și dezvoltare anterioară bolii, predispoziție genetică, statut socioeconomic etc.
• RF fără legătură cu boala și tratamentul: evenimente de viață, boală mintală anterioară etc.
• PF personali: concepții favorabile despre boală, strategii de coping (de ex., căutarea de informații) etc.
• PF sociali: relații emoționale de încredere, familie bine integrată social, comunicare deschisă, circumstanțe economice/juridice sigure, capacitatea de a accepta sprijin social etc.

3 Efecte secundare fizice și efecte tardive

• Restricții/ deficite: hormonale, cardiovasculare, auditive, vizuale, fertilitate, neurologice, neuropsihologice
• Infecții
• creștere/scădere semnificativă în greutate
• Greață
• imagine corporală modificată
• A doua malignitate
• Durere
• Tulburări de somn
• Oboseală
• Restricțiile neuropsihologice afectează: viteza de procesare, atenția, învățarea/ memoria, percepția vizuală/auditivă/spațială, planificarea/ abilitățile de organizare, flexibilitatea, limbajul, abilitățile academice, reglarea emoțională, abilitățile sociale

4 Factori de stres psihologici și sociali (de la reduși la severi) din cauza… șocului provocat de diagnosticul bolii; examinări medicale; tratament medical; efecte secundare/ efecte tardive

• Gestionarea unui parcurs amenințător pentru viață/ incert (posibilă recidivă, situație paliativă…)
• Trecerea prin proceduri medicale stresante, înfricoșătoare, dureroase
• Afectarea dezvoltării adecvate vârstei
• Suferință cronică, multipli factori de stres cronici
• Probleme de interacțiune familială
• Capacitate limitată de autoîngrijire
• Mobilitate restrânsă
• Pierderea integrității fizice
• Integrare dificilă în grădiniță/școală/loc de muncă
• Activități de timp liber limitate
• Gestionarea imaginii corporale modificate, teama de consecințe permanente, afectări de durată
• Schimbare bruscă a circumstanțelor generale de viață, restricții ale stilului de viață
• Izolare socială
• poveri socioeconomice suplimentare

5 Starea sănătății mintale

• Procesare sănătoasă
• Reacție persistentă la stres: simptomele nu depășesc nivelul așteptat în ceea ce privește manifestarea, gradul și durata
• Tulburare mintală: reacție acută la stres F43.0, tulburare de stres post-traumatic F 43.1, tulburare de adaptare F43.2; alte tulburări emoționale, afective sau de comportament social, de ex., tulburare de anxietate, episoade depresive, tulburări somatoforme, tulburare de alimentație etc. Simptomele sunt considerabile și depășesc nivelul așteptat ca manifestare și grad
• Sunt posibile corelații complexe! (1 → 3 → 4 → 5; 1 + 2 → 5; 1 → 3 → 5)
• Diagnostic diferențial! → Plan de tratament bio-psiho-social

Surse: Schröder, 2019; Cheung, 2018; Kahallery, 2020; Krull, 2018; Wiener, 2015. © Leiss, 2023

Material: Diapozitive PowerPoint despre sarcinile de dezvoltare normative și non-normative

Repere de dezvoltare – etape de dezvoltare fizică și psihologică

Obiectiv: Atingerea unei situații de viață autonome = independență emoțional-socială față de adulți și figuri de autoritate, independență economică

15-18 ani

Fiziologic:

• pubertate,
• schimbări de dispoziție,
• dezvoltarea lobului frontal

Psihologic:

• dezvoltarea identității
• dorința de "normalitate" – de a fi ca ceilalți
• explorarea sexualității
• importanța imaginii corporale
• importanța relațiilor cu egalii
• crearea bazei educaționale și profesionale
• începerea procesului de dobândire a independenței emoțional-sociale
• repere juridice

Perturbări: dependență de medici, medicamente, părinți …; lipsa participării la activitățile obișnuite; părinții consideră adesea că este mai dificil să "dea drumul" decât în cazul copiilor sănătoși

Repere de dezvoltare – etape selectate de dezvoltare fizică și psihologică

18-25 ani

Fiziologic: dezvoltarea lobului frontal este completă, apare o funcție executivă avansată, impulsivitatea scade

Psihologic:

• experimentarea normelor sociale, a sistemelor de credințe, a relațiilor
• crearea bazelor educaționale și profesionale
• începerea proceselor de dobândire a independenței financiare

25-39 ani

• stabilirea identității
• consolidarea obiectivelor educaționale/profesionale
• obținerea independenței financiare
• oficializarea relațiilor romantice
• întemeierea unei familii

Sarcini de dezvoltare non-normative

• acceptarea schimbărilor fiziologice, a limitărilor (de ex. pierderea părului …)
• gestionarea unei perspective de viitor limitate (de ex. în ceea ce privește alegerea carierei…)
• suportarea incertitudinii privind evoluția viitoare a bolii
• și altele…

Lipsa unor modele de rol pentru gestionarea sarcinilor de dezvoltare non-normative în această grupă de vârstă! → Importanța programelor de mentorat

Sarcini de dezvoltare normative și non-normative

• Copiii/AYA au mai mulți "ani post-cancer" decât adulții
• Sarcinile de dezvoltare "normative" sunt încă înainte….

→ Importanța îndrumării anticipative

Sarcini de dezvoltare de-a lungul vieții: separarea de părinți; gestionarea emoțiilor; respectarea regulilor; formarea de prietenii; învățarea limbajului, a competențelor culturale; devenirea treptată a unei persoane tot mai independente în domenii definite ale vieții; gestionarea/acceptarea efectelor tardive; absolvirea școlii; găsirea unui loc de muncă; construirea unui parteneriat, întemeierea unei familii

Material: Diapozitive PowerPoint despre factorii care influențează participarea la educație și ocupare

Sursa: Davis, E. L., Clarke, K. S., Patterson, P. & Cohen, J. Using Intervention Mapping to Develop an Education and Career Support Service for Adolescents and Young Adults Diagnosed with Cancer: Identification of the Contextual Factors That Influence Participation in Education and Employment.

Atingerea educațională perturbată

• Pentru AYA de vârstă școlară, cancerul și tratamentul său perturbă frecventarea școlii până la trei ani după diagnostic.
• Participarea educațională perturbată este asociată cu un nivel redus de realizare educațională, afectând rezultatele profesionale și dezvoltarea carierei.
• Supraviețuitorii tineri adulți ai cancerului au o probabilitate mai mare de a fi șomeri sau subangajați decât persoanele de aceeași vârstă, iar până la 50% dintre AYA au identificat dificultăți continue în atingerea obiectivelor lor educaționale sau profesionale anterioare la doi ani după diagnostic.

Impact asupra sănătății și bunăstării viitoare

• Deoarece educația și ocuparea forței de muncă sunt determinanți sociali ai sănătății, perturbările participării și implicării pot avea un impact semnificativ asupra sănătății și bunăstării viitoare a AYA.
• Subocuparea sau șomajul sunt asociate cu productivitate economică redusă, participare socială redusă și insecuritate financiară, precum și cu sănătate fizică și psihologică precară și o calitate scăzută a vieții.

Nevoie nesatisfăcută de sprijin

• Mulți AYA cu cancer raportează o nevoie nesatisfăcută de sprijin pentru accesarea și menținerea educației și a ocupării forței de muncă.
• Tinerii cu diagnostic de cancer raportează că nu se simt sprijiniți pentru a face față schimbărilor din educația și/sau ocuparea lor în timpul tratamentului și au dificultăți în accesarea unui consilier educațional și profesional.
• AYA cu cancer descriu nevoi specifice de sprijin educațional și profesional, inclusiv nevoia de informații despre efectele cancerului și ale tratamentului său asupra participării la educație și ocupare, consiliere personală privind dezvoltarea carierei și instruire pentru pregătirea profesională și competențe de muncă.
• Deși sprijinul colegilor și al părinților joacă un rol important în atingerea obiectivelor educaționale sau profesionale, AYA au descris că se simt mai bine sprijiniți atunci când au primit sprijin formal din partea profesioniștilor din educație și carieră, mai degrabă decât sprijin informal din partea părinților sau prietenilor.
• În ciuda dovezilor privind eficacitatea sprijinului formal pentru educație și carieră, mulți tineri raportează că nu pot accesa acest tip de sprijin profesional specializat.
• Puține intervenții bazate pe dovezi au fost dezvoltate pentru a răspunde nevoilor specifice ale AYA diagnosticați cu cancer

Material: Card de buzunar privind sprijinul educațional

Cardurile de buzunar privind sprijinul educațional și profesional au fost elaborate în cadrul Task 3.2.1 într-un grup de lucru format din profesioniști din domeniul sănătății și reprezentanți ai pacienților, apoi au fost convenite printr-un sondaj Delphi și mai multe reuniuni de consens.

Sprijin educațional

Tinerii care trăiesc cu cancer și după cancer se pot confrunta cu restricții în educație din cauza bolii, a tratamentului sau a efectelor tardive.

De ce este nevoie?

• Monitorizare și sprijin pe întreaga durată a parcursului educațional … pentru tinerii care trăiesc cu cancer și după cancer, îngrijitorii lor, profesorii și colegii
• Acces facil la informații relevante despre toate opțiunile de sprijin juridic și practic
• Profesioniști dedicați în îngrijirea de urmărire, cu cunoștințele, competențele și timpul necesare pentru a coordona comunicarea dintre tânăr/familie, școală și echipa medicală

Găsiți punctele-cheie pentru sprijinul educațional pe verso. Găsiți materiale de sprijin în diferite limbi la: beatcancer.eu

NORMALITATE ori de câte ori este posibil - SPRIJIN ori de câte ori este necesar

Obiectivul nostru: educație care se potrivește abilităților, personalității și planurilor de viitor

6 pași pentru îmbunătățirea sprijinului educațional

1. Obțineți o imagine clară de ansamblu asupra PUNCTELOR FORTE și DIFICULTĂȚILOR personale, de ex. prin evaluare neuropsihologică. Gestionați limitările - valorificați punctele forte
2. Luați în considerare COMPENSAREA DEZAVANTAJELOR: acestea sunt deosebit de importante dacă limitarea într-un domeniu (de ex. memoria) ar duce la dezavantaj în alte domenii (de ex. matematica).
3. Sprijin CENTRAT PE PERSOANĂ: folosiți opțiunile legale și/sau compensarea dezavantajelor - adaptate nevoilor individuale.
4. Fiți TRANSPARENȚI: planificați și discutați opțiunile de sprijin ÎMPREUNĂ. Comunicați și colaborați cu toate părțile implicate. (tânărul, îngrijitorii, frații și surorile, colegii și profesorii)
5. Oferiți SPRIJIN EMOȚIONAL: permiteți trăirile de anxietate, incertitudine și teama de a fi diferit și folosiți sprijinul disponibil.
6. Concentrați-vă nu doar pe performanță, ci și pe SENTIMENTUL DE APARTENENȚĂ și pe situația socială; preveniți bullyingul.

Mergeți înainte! COMPENSAREA DEZAVANTAJELOR = compensarea dezavantajelor legate de boală pentru a asigura șanse egale

• Săli separate, liniștite pentru examene
• Timp suplimentar pentru examene
• Utilizarea materialelor de învățare care susțin memoria (de ex. colecție de formule matematice)
• Reducerea numărului de sarcini sau a temelor pentru acasă
• Materiale de învățare multimodale, materiale pentru planificare și structură
• Timp pentru pauze

Nu favoritism, ci reducerea dezavantajelor

Material: Card de buzunar privind sprijinul pentru carieră

Să facem din sprijinul pentru carieră o prioritate

Tinerii care trăiesc cu cancer și după cancer se pot confrunta cu restricții în cariera lor din cauza bolii, a tratamentului sau a efectelor tardive. Foarte des sunt subestimați sau supraestimați din cauza lipsei de cunoștințe a celorlalți și, prin urmare, pot ajunge în situații profesionale inadecvate

De ce este nevoie?

• Monitorizare continuă și sprijin pe termen lung în îngrijirea de urmărire… … pentru tinerii care trăiesc cu cancer și după cancer, îngrijitorii lor și angajatorii
• Acces facil la informații relevante despre toate opțiunile de sprijin juridic și practic
• Profesioniști dedicați în îngrijirea de urmărire, cu cunoștințele, competențele și resursele de timp necesare pentru a coordona comunicarea … între tânăr/familie, locul de muncă, echipa medicală și furnizorii de sprijin pentru carieră
• Programe de sprijin între egali

Găsiți punctele-cheie pentru sprijinul pentru carieră pe verso. Găsiți materiale de sprijin în diferite limbi la: beatcancer.eu

Puncte-cheie privind sprijinul profesional

Obiectiv: Situație profesională care se potrivește abilităților, personalității, pasiunii și planurilor de viitor

NORMALITATE ori de câte ori este posibil - SPRIJIN ori de câte ori este necesar

1. Obțineți o imagine clară de ansamblu asupra PUNCTELOR FORTE și DIFICULTĂȚILOR legate de muncă, de ex. prin neuropsihologie sau medicina muncii. Gestionați limitările - valorificați punctele forte
2. Analizați CONDIȚIILE DE MUNCĂ pentru a identifica unde pot fi făcute adaptări.
3. Sprijin CENTRAT PE PERSOANĂ: măsuri și adaptări personalizate pentru nevoile individuale. Luați în considerare contextul bio-psiho-social și PLANIFICAȚI DIN TIMP.
   • Ajustarea programului de lucru
   • Condițiile-cadru sau tipul de activitate
   • Furnizarea și utilizarea instrumentelor și ajutoarelor adecvate
   • Timp pentru odihnă și multe altele…
4. Clarificați ASPECTELE JURIDICE: dreptul muncii și dreptul social.
5. TRANSPARENT: planificați și discutați opțiunile de sprijin ÎMPREUNĂ. Comunicați cu toate părțile implicate. (tânărul, îngrijitorii, angajatorii, colegii, furnizorii de sprijin pentru carieră)
6. SPRIJIN EMOȚIONAL și SOCIAL: nu vă concentrați doar pe performanță. Permiteți trăiri precum incertitudinea, teama de a fi diferit și doliul legat de planurile inițiale. Luați în considerare situația socială. Preveniți bullyingul.

Modulul 3: Factori personali: Reflecție asupra punctelor forte și punctelor slabe legate de educație și muncă

Obiective, metode și materiale

Obiectiv

• Autoreflecție și analiză a propriilor puncte forte și puncte slabe legate de educație sau locul de muncă.
• Recunoașterea importanței cunoașterii propriilor puncte forte și puncte slabe pentru a găsi o formare educațională sau un loc de muncă potrivit, în special în cazul efectelor tardive.
• Conștientizarea a ceea ce poate reprezenta un punct forte relevant în contextul educației sau al muncii.

Metodă

• Autoreflecție/ lucru în perechi

Materiale/ conținut

• Material exemplificativ pentru autoreflecție

Material: Interviu în perechi pentru autoreflecție

Formare pentru formatori: Educație și sprijin pentru carieră

• Care puncte forte îți sunt utile în formarea/locul tău de muncă? Ce puncte forte poți valorifica?
• Există puncte forte pe care nu le poți valorifica în locul tău de muncă/în formare? Pe care nimeni nu le cunoaște? (generale, legate de boală sau care nu au legătură cu aceasta)

Exemple de puncte forte: Entuziasm, Loialitate, Creativitate, Auz, Empatie, Memorie, Rezolvarea problemelor, Viteza de procesare, Capacitate de efort, Spirit de echipă, Abilități lingvistice, Organizare, Vedere, Flexibilitate, Gândire orientată spre viitor, Rezistență, Abilități matematice, Acuratețe, Atenție, Gândire logică, Organizare, Capacitatea de a face mai multe lucruri simultan, abilități manuale, Comunicare, Rezistență la stres … și multe altele…

• Ce puncte slabe ai, care uneori îți îngreunează munca/formarea?
• Ce se întâmplă mai exact? Cum gestionezi situația?
• Colegii tăi îți cunosc mai bine punctele forte sau punctele slabe?

Modulul 4: Factori de mediu: Analiza condițiilor din școală și de la locul de muncă și a rețelei sociale

Obiective, metode și materiale

Obiectiv

• Analizarea condițiilor de educație și de muncă: factori facilitatori și factori care împiedică.
• Creșterea gradului de conștientizare a faptului că factorii de mediu au o influență majoră asupra performanței școlare/profesionale și, în consecință, trebuie analizați în detaliu și foarte adesea adaptați.

Metodă

• Lucru în grup: Care pot fi factorii care împiedică în contextul școlar sau profesional?

Materiale/ conținut

• Material exemplificativ pentru lucrul în grup
• Flipchart
• Notițe adezive

Inspirație pentru lucrul în grup

Sarcină: În grupuri de 3-4 persoane, factorii care împiedică la școală sau la locul de muncă sunt discutați și notați pe un poster. Rezultatele sunt apoi prezentate pe scurt și discutate în întregul grup.

Factori de mediu: Condițiile din școală și de la locul de muncă și rețeaua socială

• Condițiile din școală/de la locul de muncă
• Profesorul/angajatorul
• Familia/prietenii/persoanele de aceeași vârstă/colegii
• Profesioniștii din domeniul sănătății și alți profesioniști

Unde ar putea fi ascunse barierele? (1) Școală (2) Loc de muncă

Modulul 5: Factori de mediu: Finanțe și cadru juridic

Obiective, metode și materiale

Obiectiv

• Extinderea cunoștințelor despre reglementările și provocările juridice și financiare în contextul educațional sau profesional.

Metodă

• Prezentare teoretică
• Discuție de grup
• Colectarea modelelor naționale de bune practici

Materiale/ conținut

• Flipchart
• Notițe adezive
• În toamna anului 2024, pe website-ul nostru beatcancer.eu va fi publicată o publicație cu informații specifice despre subiecte financiare și juridice. Vizitează-l regulat pentru a rămâne la curent.

Modulul 6: Opțiuni specifice de sprijin

Obiective, metode și materiale

Obiectiv

• Să învețe despre măsuri specifice de sprijin și modele de bune practici și să le discute.

Metodă

• Prezentare teoretică
• Lucru în grup: "Opțiuni specifice de sprijin în viața profesională"

Materiale/ conținut

• Fișe de lucru care abordează diverse posibile limitări/afectări în viața școlară, de exemplu oboseala cronică sau deficitele de memorie, precum și modalități de gestionare a acestora. Cum poate fi recunoscută limitarea/afectarea respectivă? Cum poate fi oferit sprijin țintit?
• Sarcină: Pe baza listelor din contextul școlar, creați liste de verificare adecvate pentru viața profesională.

Material: Fișă de lucru Capacitate redusă de efort/oboseală cronică

Cum o recunosc?

• Dificultate de a ajunge la școală la timp
• Oboseală și epuizare severă, care se accentuează pe măsură ce ziua de școală avansează
• Lipsă de motivație
• Iritabilitate crescută
• Concentrare afectată sau dificultăți de memorie
• Confuzie frecventă
• Ritm de lucru mai lent
• Mai puțină interacțiune cu colegii de clasă
• Apetit diminuat

Ce pot face?

• Integrare treptată: Inițial, elevul revine la școală pentru un număr redus de ore, care este crescut treptat (cu regenerare); participare preferențială la materiile principale și la materiile preferate; alternarea lecțiilor solicitante/cu solicitare redusă; de exemplu, începerea școlii abia de la a doua sau a treia oră
• Dacă este necesar, menținerea reducerii numărului de ore în cazul unei capacități de efort persistent reduse
• Formă individualizată de stabilire a sarcinilor/evaluare a performanței/apreciere
• Organizare individualizată a pauzelor
• Permiterea consumului de alimente și băuturi în cazul unei "scăderi severe a energiei" (prin acord prealabil), de exemplu, s-a demonstrat că guma de mestecat crește pe termen scurt starea de alertă
• Facilitarea unor momente de mișcare și a altor măsuri de activare

Material: Fișă de lucru Limitarea vitezei de procesare/a inițiativei

Cum o recunosc?

• Elevul manifestă un ritm de lucru mai lent (în general sau doar pentru sarcini specifice)
• Elevul pare "leneș", nemotivat, neatent, distras, "greoi", lent, apatic, retras și/sau deprimat
• Elevului îi lipsește inițiativa și/sau îi lipsesc ideile, în special în timpul liber

Ce pot face?

• Variarea timpilor de lucru pentru examene/lucrări școlare
• Evaluarea și oferirea de feedback pozitiv pentru sarcinile finalizate, în locul accentuării a ceea ce lipsește
• Evitarea presiunii timpului ori de câte ori este posibil, deoarece altfel elevul va resimți rapid presiunea, "își va pierde cumpătul" etc.
• Semnal suplimentar la începutul sarcinilor că este timpul să înceapă
• Oferirea unei structuri (a zilei, a sarcinilor etc.)
• Oferirea unei structuri de bază pentru munca liberă/în timpul organizat liber sau pentru alegeri, deoarece elevului îi lipsesc propria inițiativă sau ideile (elanul) din cauza bolii

Material: Fișă de lucru Limitarea atenției și a concentrării

Cum o recunosc?

• Visare cu ochii deschiși, divagare
• Distractibilitate crescută
• Dificultate în a-și controla reacțiile (de ex. răspunde cu voce tare fără să fie numit de profesor)
• Capacitate redusă de menținere a atenției
• Fluctuații puternice ale atenției pe parcursul zilei
• Scădere semnificativă a capacității de concentrare în a doua jumătate a zilei, fără regenerare/recuperare după o pauză
• Suprasolicitare în prezența unui număr prea mare de sarcini sau a mai multor sarcini care trebuie finalizate simultan
• Creștere semnificativă a susceptibilității la erori în condiții de presiune crescută a timpului

Ce pot face?

• Oferirea de indicii pentru a-i fi mai ușor elevului să "rămână concentrat asupra sarcinii" (de ex. adresare scurtă, mici indicii, contact vizual frecvent, solicitarea de a-și schimba poziția de ședere sau de a sta pe marginea din față a scaunului)
• Așezarea în partea din față a clasei
• Crearea unui mediu cu stimuli reduși (de ex. la locul său) pentru a reduce distragerea atenției
• Stabilirea unor sisteme clar structurate de consolidare/recompensare atunci când sunt necesare atenție prelungită sau controlul impulsurilor
• Permiterea elevului să se concentreze asupra unei singure sarcini la un moment dat
• Pauze concepute individual și variarea timpilor de lucru

Material: Fișă de lucru Limitarea capacității de învățare și de memorare

Cum o recunosc?

• Dificultate în a-și aminti lucruri atunci când sunt necesare
• Uitarea informațiilor învățate în mod repetat (de ex. și a procedurilor de rutină)
• Dificultate în a urma instrucțiuni complexe și cu mai mulți pași
• Performanță fluctuantă a memoriei - chiar și pentru sarcini similare
• Întrebări suplimentare frecvente
• Confabulare în cazul lacunelor de memorie (adică din memorie este reamintită mai multă informație decât este stocată; adesea inconștient, și pentru a ascunde lacune de memorie neplăcute); conținutul poate părea construit sau poate părea că elevul inventează lucruri
• Relatarea aceleiași informații de mai multe ori fără ca elevul să își dea seama; de asemenea, nu există un câștig observabil de conținut atunci când este întrebat
• Crearea impresiei că nu există progres în învățare (de ex. la vocabular, la aplicarea operațiilor aritmetice sau a cunoștințelor specifice unei discipline)
• Recunoașterea funcționează mai bine decât reproducerea liberă a conținutului (de ex. elevul nu poate răspunde la întrebarea deschisă despre ceea ce s-a predat la lecția de ieri, dar recunoaște conținutul în manual)

Ce pot face?

• Utilizarea unor instrucțiuni simple și clare
• Întrebarea dacă elevul a înțeles și a reținut instrucțiunea
• Fragmentarea și structurarea conținutului de învățare; dacă este necesar, reducerea lui în consecință
• Integrarea în lecție a strategiilor de învățare și memorare, de ex. tehnici mnemonice, propoziții mnemonice, hărți mentale, luarea eficientă de notițe, sublinierea/marcarea conținutului esențial, omiterea conținutului neimportant etc.
• Utilizarea unor materiale diferite pentru a sprijini procesul de memorare ("pentru toate simțurile"), de ex. imagini, materiale scrise de învățare, markere, sunete, litere modelate etc., astfel încât structurile de memorie funcționale (de ex. memoria vizuală) să poată fi utilizate
• În cazul confabulării: nu faceți evaluări ale conținuturilor recurente, adică nu corectați afirmațiile de fiecare dată, ci lăsați-le așa cum sunt pentru a evita conflictele; nu expuneți elevul și căutați o modalitate de a gestiona această situație (și împreună cu colegii de clasă și părinții)
• Planificarea unor pauze deliberate între activitățile de memorare, mai ales dacă conținutul este similar (de ex. o pauză între învățarea vocabularului în două limbi străine); ideal, alternați cât mai multe conținuturi diferite de memorat [de ex. mai întâi memorați vocabular dintr-o limbă străină (= memorie verbală), apoi steagurile diferitelor țări (= memorie vizuală)]
• Oferirea de sprijin, de ex. instrucțiuni scrise, caiet pentru teme, liste de verificare, ceasuri, cartonașe de reamintire, cartonașe de semnalizare, reportofoane, calculatoare etc.
• Dezvoltarea unor rutine
• Oferirea de repetiții regulate
• Reamintirea elevilor a procedurilor care apar în mod regulat
• Realizarea testelor în format de răspunsuri cu alegere multiplă, deoarece recunoașterea este mai ușoară decât reproducerea liberă a conținutului memorat
• Conectarea conținutului nou de învățare cu ceea ce a fost deja memorat

Material: Fișă de lucru Limitarea funcțiilor executive (de ex. capacitatea de a organiza, planifica și acționa)

Cum o recunosc?

• Mod de lucru nestructurat, haotic și lipsit de scop
• Impresia că elevul nu înțelege sarcina
• Dificultăți:
  • în realizarea unui plan (pentru ziua de școală, un proiect sau alte activități)
  • în a gândi în perspectivă
  • în luarea deciziilor (de ex. când există mai multe soluții posibile)
  • în elaborarea de concepte
  • în împărțirea unei sarcini în subprobleme și rezolvarea lor pas cu pas (de ex. elevul nu găsește un punct de pornire; uită subproblemele și/sau încurcă pașii)
  • în distingerea informațiilor relevante de cele irelevante (adesea insistă asupra unor detalii neimportante)
  • în adaptarea flexibilă a soluțiilor/comportamentului/regulilor la situații noi (situațiile noi sau excepțiile provoacă stres)
  • în recunoașterea și corectarea greșelilor
  • în evaluarea consecințelor acțiunilor

Ce pot face?

• Dacă este posibil, oferiți planuri clar structurate (de ex. orare, planuri zilnice și planuri de lucru pe care elevul trebuie doar să le "bifeze")
• Utilizarea unor instrumente de planificare (de ex. ilustrare vizuală pe un afiș mare: notarea pașilor de acțiune, a obiectivelor sau a soluțiilor alternative)
• Structurarea și fragmentarea sarcinilor astfel încât să fie posibile succese parțiale
• Sprijin în definirea obiectivelor (parțiale) - evidențierea (scrisă sau verbală) a informațiilor relevante din sarcini (în special pentru teste/examene)
• Pregătire conștientă pentru situații noi
• Discutarea relațiilor cauză-consecință
• Încurajarea verificării erorilor

Material: Fișă de lucru Abilități sociale nesigure

Cum o recunosc?

• Comportament social nesigur până la inadecvat (de ex. lipsa distanței)
• Lipsa "adoptării perspectivei celuilalt": incapacitatea de a se pune în locul altora
• Interacțiune bună cu adulții, dar dificultăți cu cei de aceeași vârstă (comportamentul pare "diferit"; nu este "copilăresc" sau "pubertar" adecvat vârstei, ci prea matur; nu există subiecte comune cu cei de aceeași vârstă)
• Comportament rigid sau inflexibil
• Dificultăți:
  • în interpretarea corectă a comunicării/indicilor nonverbali
  • în a-și face prieteni noi și a păstra prietenii vechi
  • în înțelegerea limbajului abstract (de ex. glume, metafore)

Ce pot face?

• Informarea părinților și organizarea (în comun) a sprijinului din partea unui profesor consilier, a psihologului școlar, a medicului școlar, a unei clinici de îngrijire sau a unei unități de îngrijire ulterioară
• Încurajarea participării la excursii școlare, deplasări cu clasa, săptămâni de proiect și alte activități școlare
• Utilizarea unui sistem de elev sponsor, mentor sau buddy
• Implicarea colegilor de clasă, discuție cu clasa

Modulul 7: Recomandări EU-CAYAS-NET pentru sprijinirea carierei

Obiective, metode și material

Obiectiv

• Să învețe despre recomandările EU-CAYAS-NET pentru sprijinirea carierei.

Metodă

• Prezentare teoretică
• Discuție de grup

Materiale/ conținut

• Carduri de buzunar privind sprijinul pentru educație și carieră (a se vedea Modulul 2 și materialele de descărcat la https://beatcancer.eu/project-deliverables/)
• În toamna anului 2024, va fi publicată o publicație care va oferi informații și recomandări cuprinzătoare pentru sprijinirea carierei. În prezent, se lucrează intens la compilarea tuturor detaliilor importante. Prin urmare, merită să vizitați periodic site-ul nostru beatcancer.eu pentru a rămâne la curent și pentru a nu rata nicio informație importantă.

Modulul 8: Aspecte de orientare - Comunicare și atitudine

Obiective, metode și materiale

Obiectiv

• Învățarea principiilor de bază ale comunicării cu tinerii care trăiesc cu cancer sau după cancer.
• Dezvoltarea abilităților de comunicare și a unei atitudini adecvate prin auto-reflecție.

Metodă

• Contribuție teoretică
• Joc de rol "Respectă sentimentele"
• Discuție de grup

Materiale/ conținut

• Carduri de buzunar despre comunicare (descărcați materialele de la https://beatcancer.eu/project-deliverables/)
• Ghiduri disponibile privind comunicarea despre subiecte serioase

Material: Carduri de buzunar despre comunicare

Ce este recomandat și ce nu în comunicare

Recomandări pentru orice persoană implicată într-o conversație

Înainte de a intra într-o conversație cu persoane care trăiesc cu cancer sau după cancer, întreabă-te…

• Cum mă simt astăzi? Sunt capabil să ofer sprijin?
• Care este rolul meu în viața acestei persoane? Ce implică acest lucru pentru conversație?
• Ce așteaptă această persoană de la mine?
• Dacă aș fi eu, ce mi-aș dori de la această conversație?
• Ce știu (sau cred că știu) despre acest diagnostic?
• Ce fel de întrebare pot pune? Este nevoie să pun această întrebare?

Idei-cheie

• Fii curios
• Fii răbdător
• Este în regulă să nu știi ce să spui (și să exprimi deschis acest lucru)
• Este în regulă să pui o întrebare dificilă, dar oferă persoanei spațiul de a o lăsa fără răspuns
• Acceptă experiența persoanei, nu ceea ce crezi tu că este
• Încearcă să te simți confortabil cu tăcerea, comunicarea non-verbală poate fi de asemenea eficientă și reconfortantă

Găsiți mai multe informații la: beatcancer.eu

Sfaturi pentru îmbunătățirea comunicării

Comunicarea deficitară poate afecta luarea deciziilor, aderența la tratament, relațiile sociale și sănătatea mintală.

Ce să spui (Recomandat)

• Adaptează comunicarea: Ține cont de vârsta individuală, dezvoltarea cognitivă, aspectele sociale și recunoaște nevoile și abilitățile lor unice
• Recunoaște emoțiile: Fii empatic, dar evită empatia excesivă
• Sprijină luarea deciziilor: Oferă toate informațiile necesare pentru a lua o decizie informată
• Fii sincer și transparent: Prezintă informațiile într-un mod constructiv și plin de speranță

Ce să NU spui (Nerecomandat)

• Învinovăți: "Ce ai făcut ca să faci cancer?"
• Compara: "Am cunoscut pe cineva cu cancer și a murit"
• Impune: "Ar trebui să fii recunoscător! Cel puțin ești în viață!"
• Eticheta: "Luptător" "Erou" (Nu există o abordare universal valabilă)
• Folosi pozitivitatea toxică: "Nu te mai îngrijora, peste câteva luni vei arăta complet normal"
• Depersonaliza sau minimiza: "Cel puțin nu ai cel mai agresiv tip de cancer"

Discuții cu tinerii despre subiecte serioase

Recomandări pentru orice persoană implicată într-o conversație

Comunicarea despre subiecte dificile nu poate fi evitată, însă abordarea și atitudinea pot face diferența.

1. FIȚI LA ACELAȘI NIVEL: Fizic și simbolic.
2. APRECIAȚI: Arătați disponibilitatea de a intra în lumea tânărului, încercați să acceptați realitatea sa așa cum o vede și să îi auziți temerile și pierderile așa cum le simte. Apreciați punctele sale de vedere - nu le judecați și nu le subestimați.
3. IMPLICAȚI: Oferiți-le tinerilor o voce: Vorbiți CU ei, nu DESPRE ei! Încurajați participarea activă, adecvată vârstei.
4. ASCULTAȚI: Ascultați cu atenție: CE se spune și CUM? Mai ales în momente neobișnuite și în locuri neașteptate.
5. ADAPTAȚI LIMBAJUL: Folosiți un limbaj blând și atent, orientat către ETAPA DE DEZVOLTARE a tânărului. Luați în considerare atât comunicarea verbală, cât și cea nonverbală. de ex. contactul vizual, spațiul personal
6. RESPECTAȚI EMOȚIILE: Luați emoțiile în serios. Numți emoțiile, respectați-le, nu le minimizați.
7. FIȚI SINCERI: Tinerii se așteaptă la răspunsuri oneste la întrebări oneste pentru a construi încredere.
8. ARĂTAȚI DESCHIDERE: Semnalați că toate întrebările sunt bune și binevenite. Fiți deschiși să discutați subiecte dificile în loc să le transformați în tabu. Acordați atenție semnalelor mici.
9. GHIDAȚI-VĂ DUPĂ ÎNTREBĂRI: Lăsați-vă ghidați de întrebările tinerilor. Ei caută în mod natural cantitatea de informație potrivită pentru ei, pentru a se simți în siguranță. Nu îi suprasolicitați și nu îi subestimați. de ex. Ce știi deja? Ce și cât de mult vrei să știi? Ce anume te îngrijorează exact?
10. OFERIȚI SPAȚIU ȘI TIMP: Oferiți un mediu protejat, adecvat vârstei. Țineți cont de capacitatea de concentrare și acordați timp pentru procesare. Programați mai multe conversații succesive.
11. FOLOSIȚI INSTRUMENTE: Puneți la dispoziție cărți, desene, aplicații, modele vizuale etc. pentru a încuraja înțelegerea și procesarea, astfel încât să sprijiniți luarea deciziilor informate și comune.
12. PLANIFICAȚI ȘI ACȚIONAȚI: Discutați pașii concreți următori și planificați împreună pentru a asigura autoeficacitatea și mecanisme sănătoase de adaptare. Oferiți încredere și siguranță.
13. IMPLICAȚI FAMILIA ȘI REȚEAUA SOCIALĂ: Comunicarea deschisă s-a dovedit a fi un factor de protecție pentru toți cei implicați. O persoană de încredere poate fi o sursă valoroasă de sprijin în timpul conversațiilor dificile.

Este în regulă să vă simțiți copleșiți și să căutați ajutor atunci când comunicați.

Găsiți mai multe informații la: beatcancer.eu

Modulul 9: Rezumat de încheiere, sesiuni de follow-up, evaluare

Obiective, metode și materiale

Obiectiv

• Evaluarea formării
• Discutarea întrebărilor deschise
• Colectarea și punerea la dispoziție a conținutului generat în cadrul formării.
• Asigurarea posibilității de colaborare/creare de rețele viitoare în cadrul grupului (pentru toți cei care doresc să se alăture).
• Planificarea tematicii următoarelor sesiuni online de follow-up (de ex. supervizare, întrebări deschise, schimb de modele de bune practici etc.).

Metodă

• Discuție de grup

Materiale/ conținut

• Flipchart
• Notițe adezive

Lecturi suplimentare

• Braun, I., Friedrich, M., Morgenstern, L., Sender, A., Geue, K., Mehnert-Theuerkauf, A., & Leuteritz, K. (2023). Schimbări, provocări și sprijin în muncă, educație și finanțe pentru supraviețuitorii cancerului adolescenți și tineri adulți (AYA): un studiu calitativ. European journal of oncology nursing : the official journal of European Oncology Nursing Society, 64, 102329. https://doi.org/10.1016/j.ejon.2023.102329
• Davis, E. L., Clarke, K. S., Patterson, P. & Cohen, J. (2022). Utilizarea Intervention Mapping pentru a dezvolta un serviciu de sprijin pentru educație și carieră destinat adolescenților și tinerilor adulți diagnosticați cu cancer: identificarea factorilor contextuali care influențează participarea la educație și ocuparea forței de muncă. Cancers, 14(19), 4590. https://doi.org/10.3390/cancers14194590
• Dax, V., Edwards, N., Doidge, O., Morkunas, B., Thompson, K., & Lewin, J. (2021). Evaluarea unui serviciu educațional și vocațional pentru adolescenți și tineri adulți cu cancer: o analiză retrospectivă. Journal of adolescent and young adult oncology, 10(1), 56–65. https://doi.org/10.1089/jayao.2020.0009
• Devine Christen S, Mulder RL, Brown MC, Ingerski LM, Mader L, Potter EJ, Sleurs C, Viola AS, Waern S, Constine LS, Hudson MM, Kremer LCM, Skinner R, Michel G, Gilleland Marchak J, Schulte F. Recomandări pentru monitorizarea rezultatelor privind educația și ocuparea forței de muncă la supraviețuitorii cancerului din copilărie, adolescență și vârstă tânără adultă: un raport al International Late Effects of Childhood Cancer Guideline Harmonization Group. Cancer. 2022. https://doi.org/10.1002/cncr.34215
• Foster, R.H., Hayashi, R.J., Wang, M., Liu, W., Mohrmann, C., Howell, R.M., Smith, S.A., Gibson, T.M., Srivastava, D., Green, D.M., Oeffinger, K.C., Leisenring, W.M., Robison, L.L., Armstrong, G.T., Krull, K.R. and Hardy, K.K. (2021). Efecte tardive psihologice, educaționale și sociale la supraviețuitorii adolescenți ai tumorii Wilms: un raport din Childhood Cancer Survivor Study. Psycho-Oncology, 30: 349-360. https://doi.org/10.1002/pon.5584
• Nicklin, E., Pointon, L., Glaser, A. et al. (2021). Nevoi de sprijin neacoperite la supraviețuitorii adolescenți și tineri adulți ai tumorilor cerebrale din copilărie și la îngrijitorii lor: "totul ține de urmări, iar apoi ești uitat". Support Care Cancer 29, 6315–6324. https://doi.org/10.1007/s00520-021-06193-x
• Thompson, A. L., Christiansen, H. L., Elam, M., Hoag, J., Irwin, M. K., Pao, M., … Kelly, K. P. (2015). Continuitatea academică și sprijinul pentru reintegrarea școlară ca standard de îngrijire în oncologia pediatrică. Pediatric Blood and Cancer, 62(Suppl 5), S. 805-817. doi:10.1002/pbc.25760
• Vetsch, J., Wakefield, C.E., McGill, B.C., Cohn, R.J., Ellis, S.J., Stefanic, N., Sawyer S.M., Zebrack, B., Sansom-Daly, U.M (2018). Perturbarea obiectivelor educaționale și vocaționale la supraviețuitorii cancerului adolescenți și tineri adulți. Psycho-Oncology, 27: 532–538. https://doi.org/10.1002/pon.4525
• https://beatcancer.eu/resources/
• https://beatcancer.eu/resources/mental-health/article/bridging-the-gap-researching-together/
• https://beatcancer.eu/resources/mental-health/article/lab-book-research-together-in-junior-research-academy/

După atelier

• Participați la sesiunile noastre de follow-up
  • pentru a colecta mai multe modele de bune practici pentru sprijin în educație și carieră,
  • pentru a discuta opțiuni concrete de implementare a opțiunilor de sprijin,
  • pentru a reflecta împreună asupra provocărilor specifice și
  • pentru a continua să învățăm unii de la alții.
• Promovați oportunitatea Train-the-Trainer sau planificați/organizați propria formare în calitate de formator în regiunea, instituția sau organizația dumneavoastră.
• Participați la discuții și inițiative din sistemele de sănătate și educație care ar putea îmbunătăți opțiunile de sprijin pentru educație și carieră.

Persoanele interesate pot contacta, de asemenea, Medical University of Vienna (eucayasnet@meduniwien.ac.at) sau CCI Europe (office@ccieurope.eu)

Despre această publicație

Acest manual a fost elaborat în cadrul Pachetului de lucru 3 sub egida EU-CAYAS-NET, un proiect cofinanțat prin programul EU4Health al Uniunii Europene (numărul acordului de finanțare 101056918).

Echipa de proiect

Concepție, implementare și design:

• Ulrike Leiss, neuropsiholog clinician, cercetător, Medical University of Vienna (lider de proiect)
• Carina Schneider, expert pacient, director general CCI Europe (coordonator EU-CAYAS-NET)
• Inga Bosch, asistent de cercetare, Medical University of Vienna
• Kerstin Krottendorfer, asistent social, cercetător, Medical University of Vienna
• Barbara Brunmair, coordonator de proiect, CCI Europe
• Doris Hoffmann-Lamplmair, cercetător, Medical University of Vienna
• Jikke Wams, cercetător, Princess Máxima Center
• Hannah Gsell, psiholog, expert pacient, CCI Europe
• Anna Zettl, asistent de cercetare, reprezentant al pacienților, Medical University of Vienna
• Marie Gubi, asistent de cercetare, reprezentant al pacienților, Medical University of Vienna

Mulțumim sincer tuturor participanților la primul atelier EU-CAYAS-NET de formare a formatorilor pentru participarea lor activă, pentru discuțiile importante și inspiratoare și pentru feedbackul valoros!

Iulie 2024

Finanțare și declinare a responsabilității

Cofinanțat de Uniunea Europeană. Opiniile și punctele de vedere exprimate aparțin însă exclusiv autorului (autorilor) și nu reflectă în mod necesar opiniile Uniunii Europene sau ale Agenției Executive Europene pentru Sănătate și Domeniul Digital (HaDEA). Nici Uniunea Europeană, nici autoritatea finanțatoare nu pot fi considerate responsabile pentru acestea.