Ce să-i spui unei persoane cu cancer (și ce să nu-i spui)

Idei principale

• Nu ai nevoie de cuvintele perfecte. Să fii alături de cineva cu sinceritate și empatie contează mult mai mult decât elocvența. Un „Nu știu ce să spun, dar sunt aici” rostit cu ezitare este întotdeauna mai bun decât tăcerea.
• Formulările simple și concrete funcționează cel mai bine. Acest ghid îți oferă exemple gata de folosit pentru conversații față în față, mesaje, felicitări și fiecare etapă a tratamentului.
• Ceea ce nu spui contează la fel de mult. Evită pozitivitatea toxică („Vei învinge boala!”), poveștile altor persoane despre cancer și ofertele vagi precum „Spune-mi dacă ai nevoie de ceva”.
• Adaptează-ți cuvintele la moment. Ceea ce ajută la aflarea diagnosticului diferă de ceea ce are nevoie cineva în timpul chimioterapiei, în remisie sau când prognosticul este grav.
• Sprijinul se oferă pe termen lung, nu într-o singură conversație. Întreabă regulat cum se simte persoana, oferă ajutor concret și rămâi alături de ea mult timp după ce șocul inițial se estompează.

Un coleg te ia deoparte după o ședință. Un prieten te sună într-o după-amiază de marți. Numele surorii tale apare pe ecranul telefonului, cu un mesaj care începe astfel: „Am o veste”. Dintr-odată, trebuie să răspunzi la două cuvinte care schimbă totul: Am cancer.

Ce spui? Ce răspunzi la mesaj? Ce scrii în felicitarea la care te uiți de douăzeci de minute?

Să găsești ce să-i spui unei persoane cu cancer este una dintre cele mai frecvente și mai stresante provocări de comunicare cu care se confruntă adulții. Teama de a alege cuvintele greșite îi face pe oamenii bine intenționați să tacă tocmai când cei dragi au cea mai mare nevoie de ei.

Adevărul liniștitor, susținut de decenii de cercetare în oncologia psihosocială, este că nu ai nevoie de un discurs perfect. „Nu există un discurs perfect”, spune dr. Valentina Ogaryan, psiholog clinician și director clinic al Simms/Mann UCLA Center for Integrative Oncology [1]. „Ceea ce contează este pur și simplu să fii acolo și să fii dispus să asculți.”

Aceasta este baza acestui ghid: grijă autentică, câteva principii orientative și formulări concrete pe care te poți sprijini indiferent de mijlocul de comunicare sau de etapă, de la prima conversație până la a suta oară când întrebi cum se simte persoana. Fie că discuți față în față, scrii o felicitare sau te uiți la cursorul care clipește într-un mesaj, vei găsi aici ceva ce poți folosi chiar astăzi.

Ce să spui când cineva îți mărturisește că are cancer

Prima conversație după diagnostic dă tonul pentru tot ce urmează. Nu trebuie să vorbești elocvent. Trebuie să fii prezent, sincer și dispus să accepți disconfortul, în loc să te grăbești să-l înlături.

Cercetările din oncologia psihosocială arată constant că răspunsurile cele mai utile sunt surprinzător de simple [1]. Ele recunosc realitatea fără să încerce să o rezolve. Lasă loc pentru orice simte persoana, fie că este teamă, furie, amorțeală emoțională sau chiar umor negru, fără să judece.

Iată câteva formulări care sunt, de obicei, bine primite, împreună cu motivele pentru care funcționează:

• „Îmi pare foarte rău. Sunt aici pentru tine.” Simplu, direct și fără riscul de a greși. Recunoaște greutatea veștii fără să o amplifice.
• „Îți mulțumesc că mi-ai spus. Știu că nu a fost ușor.” Respectă vulnerabilitatea pe care o presupune împărtășirea unui diagnostic. Multe persoane se frământă în privința modului și a momentului în care să le spună celorlalți.
• „Nu știu ce să spun acum, dar țin la tine și voi rămâne alături de tine.” Sinceritatea față de propriul disconfort construiește încredere. În plus, eliberează persoana de sentimentul că trebuie să aibă grijă de emoțiile tale.
• „Pare incredibil de greu. Îmi pare foarte rău că treci prin asta.” Validează experiența persoanei fără să o minimalizeze sau să-i caute o parte bună.
• „Vrei să vorbim despre asta sau preferi doar să petrecem timp împreună?” Îi oferă controlul. Unele persoane vor să-și clarifice trăirile vorbind; altele își doresc cu disperare o conversație care să nu fie despre cancer.
• „Nu voi pretinde că înțeleg prin ce treci, dar sunt aici să te ascult ori de câte ori vrei să vorbești.” Evită capcana falsei empatii, lăsând în același timp ușa larg deschisă.
• „Cu mine nu trebuie să dai dovadă de curaj sau optimism. Orice simți este în regulă.” Oferă permisiunea explicită de a renunța la aparențele pe care mulți pacienți cu cancer se simt presați să le păstreze.
• „Te iubesc. Asta e tot ce pot spune acum, și înseamnă mult.” Pentru relațiile apropiate. Uneori, emoția sinceră ajunge mai bine la celălalt decât orice frază atent construită.

Observă tiparul: niciuna dintre aceste formulări nu încearcă să rezolve, să prezică sau să schimbe perspectiva. Ele spun pur și simplu: te văd, este greu și nu te voi părăsi.

Cum să-ți adaptezi cuvintele în funcție de relație

Cuvintele potrivite pentru cel mai bun prieten nu sunt cele potrivite pentru un coleg pe care îl vezi la ședințele trimestriale. Tonul, profunzimea și limitele trebuie ajustate în funcție de relația voastră.

Un principiu simplu: cu cât sunteți mai apropiați, cu atât poți exprima mai multă emoție. Cu cât relația este mai distantă, cu atât e mai bine să te concentrezi pe ajutor practic și limite clare. Dar, indiferent de relație, nu te preface niciodată că nu ai auzit vestea. Evitarea doare mai mult decât stângăcia.

Mesaje pline de grijă pentru felicitări, mesaje text și rețele sociale

Nu toate conversațiile au loc față în față. Multe persoane află despre diagnosticul unui prieten printr-un mesaj, o conversație de grup sau o postare pe rețelele sociale. Dacă te întrebi ce să-i scrii unei persoane care are cancer, iată adevărul: un mesaj din inimă, în orice format, este mai bun decât o tăcere perfect formulată.

Ce să scrii într-o felicitare

Felicitările rămân. Oamenii le recitesc în zilele cele mai grele. Păstrează mesajul sincer și evită clișeele.

• „Mă gândesc la tine în fiecare zi. Însemni pentru mine mai mult decât pot exprima în cuvinte.”
• „Nu știu dacă într-o felicitare încape tot ce simt, dar vreau să știi că sunt alături de tine.”
• „Nu trebuie să răspunzi. Vreau doar să știi că sunt aici, că îmi pasă și că voi rămâne alături de tine.”

Un gând atent despre flori și plante

Pacienții care urmează chimioterapie au adesea un sistem imunitar slăbit, ceea ce înseamnă că atât florile proaspăt tăiate, cât și plantele în ghiveci pot prezenta un risc discret. Apa stătută din vaze și pământul umed pot adăposti bacterii și mucegaiuri cărora un organism sănătos le face față, dar unul cu imunitatea compromisă nu [3]. Asta nu înseamnă că nu poți trimite ceva frumos. Aranjamentele cu flori uscate, florile artificiale de calitate, o pătură confortabilă sau un pachet de îngrijire ales cu grijă sunt alternative minunate, care înveselesc o cameră fără motive de îngrijorare. Dacă ai nevoie de idei, ghidul nostru Ce să pui într-un pachet de îngrijire pentru o persoană cu cancer: idei atente care ajută cu adevărat prezintă cadouri despre care pacienții și persoanele care îi îngrijesc spun că au făcut cu adevărat diferența. Dacă nu știi ce este sigur, să întrebi pe scurt pacientul sau familia sa este întotdeauna un gest de grijă.

Ce mesaj să-i trimiți unei persoane cu cancer

Mesajele text sunt adesea preferate deoarece îi permit persoanei să răspundă când dorește sau să nu răspundă deloc. Scrie scurt, cald și fără presiune.

• „Bună, mă gândeam la tine. Nu trebuie să răspunzi. ❤️”
• „Am văzut [ceva amuzant/relevant] și m-am gândit la tine. Îți trimit și ție.”
• „Îți aduc mâncare joi. Ai alergii sau sunt lucruri pe care nu le poți tolera acum?”

Cum să răspunzi pe rețelele sociale

Dacă cineva își face public diagnosticul, adaptează-te la tonul folosit. Un comentariu scurt de susținere este potrivit. Dar păstrează cuvintele mai profunde și mai personale pentru un mesaj privat sau o convorbire telefonică. Secțiunile de comentarii publice nu sunt locul pentru paragrafe lungi și încărcate de emoție.

• Comentariu public: „Îți trimit multă iubire. Îți voi scrie în privat.”
• Mesaj privat: „Tocmai am văzut postarea ta și mi s-a strâns inima. Nu vreau să te copleșesc, dar vreau să știi că sunt aici. Te pot ajuta cu ceva concret săptămâna aceasta?”

Ce să îi spui cuiva care face chimioterapie

Ziua în care cineva primește diagnosticul este o criză. Dar tratamentul? Tratamentul este un maraton: săptămâni și luni de epuizare, greață, teamă și pierdere a identității. Și adesea tocmai atunci sprijinul scade cel mai brusc. Un studiu longitudinal realizat în Regatul Unit în rândul supraviețuitorilor cancerului a constatat că sprijinul social perceput a scăzut semnificativ în timp, aproximativ 29% dintre participanți raportând o scădere semnificativă clinic în primii doi ani de la diagnostic [4].

Persoanele care fac chimioterapie, radioterapie sau trec prin intervenții chirurgicale nu au nevoie să ai răspunsuri. Au nevoie să le fii în continuare alături în luna a treia, în luna a șasea și după aceea. Iată cum să sprijini emoțional o persoană cu cancer în cea mai grea perioadă:

• "Cum te simți astăzi?" "Astăzi" este cuvântul-cheie. Este o întrebare concretă, la care e mai ușor de răspuns, spre deosebire de copleșitorul "Ce mai faci?"
• "Cu mine nu trebuie să faci pe curajosul." Mulți pacienți simt presiunea de a afișa o atitudine pozitivă. Aceste cuvinte le permit să răsufle ușurați.
• "Îți aduc cina joi. Sunt alimente pe care nu le poți tolera acum?" Este un gest practic, concret și arată că înțelegi că tratamentul schimbă ceea ce poate mânca o persoană.
• "Vrei să ne uităm împreună la ceva groaznic pe Netflix? Am auzit că emisiunile de reality TV vindecă orice." Normalitatea este un medicament. Uneori, cel mai bun lucru pe care îl poți spune nu are nicio legătură cu cancerul.
• "O să continui să îți scriu. Nu trebuie să îmi răspunzi niciodată." Înlătură presiunea de a răspunde și confirmă că nu vei dispărea.

Un lucru pe care pacienții îl menționează frecvent: oamenii îi copleșesc cu sprijin la diagnostic, apoi dispar treptat. Setează pe telefon un memento recurent ca să îi întrebi cum se simt o dată pe săptămână sau la două săptămâni. Consecvența contează mai mult decât gesturile grandioase.

Câteva cuvinte despre "ceața mentală indusă de chimioterapie" și comunicare

Multe persoane care fac chimioterapie prezintă modificări cognitive, adesea numite "ceață mentală indusă de chimioterapie", care pot include dificultăți de concentrare, lapsusuri de memorie și dificultăți în a urmări conversații lungi. Cercetările sugerează că aproximativ una din trei supraviețuitoare ale cancerului de sân raportează tulburări cognitive persistente după chimioterapie, iar frecvența poate fi similară și în alte tipuri de cancer tratate prin terapie sistemică [5]. Acesta este un efect secundar real, documentat, nu un defect de caracter.

Ce înseamnă asta pentru tine: trimite mesaje mai scurte în timpul tratamentului activ. Dacă persoana uită o conversație pe care ați avut-o săptămâna trecută, nu o lua personal; repetă cu blândețe părțile importante. Evită întrebările cu mai multe părți, care necesită un efort de procesare. Iar dacă pare confuză sau distrasă, arată înțelegere. Un simplu "Nu-ți face griji, îți amintesc mai târziu" poate conta mult. Pentru o perspectivă mai largă asupra lucrurilor la care să te aștepți (și pe care să le eviți) în timpul tratamentului, articolul nostru despre Principalele lucruri de evitat în timpul chimioterapiei: sfaturi esențiale pentru pacienți abordează aspectele practice ale vieții de zi cu zi în timpul chimioterapiei.

Ce să NU îi spui unei persoane cu cancer

Cele mai multe lucruri dureroase pe care le spun oamenii pornesc din intenții bune. Vin din iubire, disconfort sau dintr-o nevoie disperată de a face situația să pară mai puțin înfricoșătoare. Asta nu le face mai puțin dureroase pentru cei care le aud.

Să știi ce să nu îi spui unei persoane cu cancer este la fel de important ca găsirea cuvintelor potrivite. Iată un ghid comparativ:

Pe scurt: dacă ești pe punctul de a începe o propoziție cu "Măcar", "Ar trebui să" sau "Cunosc pe cineva care", oprește-te și schimbă direcția. Începe prin a asculta.

Cum să fii alături de cineva dincolo de cuvinte

Cuvintele deschid ușa. Faptele trec pragul. După ce ai spus ceea ce trebuie, cel mai valoros pas următor este sprijinul concret, practic: mese, transport la consultații, ajutor în gospodărie, programe coordonate astfel încât povara să nu cadă pe umerii unei singure persoane.

Pentru un ghid complet despre sprijinul practic, inclusiv organizarea meselor, pachete de îngrijire, comisioane și instrumente precum Meal Train și CaringBridge, consultă articolul nostru complementar, Cum să sprijini un membru al familiei cu cancer: ce ajută și ce nu.

Un aspect legat de comunicare care merită subliniat aici: continuă să inviți persoana la activități. S-ar putea să refuze. Invit-o oricum. Excluderea "spre binele ei" o face să se simtă izolată. Invitația în sine transmite un mesaj: faci în continuare parte din lumea noastră.

Modelul de mesaj de 2 minute

Setează pe telefon un memento recurent săptămânal sau la două săptămâni și trimite o variantă a acestui mesaj:

"Bună, mă gândesc la tine. Nu trebuie să răspunzi. Săptămâna aceasta [îți aduc/îți trimit/fac] [ceva concret]. Te iubesc."

Trei propoziții. Treizeci de secunde. Consecvența acestui mic gest poate însemna mai mult decât îți imaginezi.

Cum să sprijini de la distanță o persoană cu cancer

Dacă nu locuiești în apropiere, cel mai important lucru pe care îl poți face este să rămâi o prezență constantă prin mesaje. Trimite regulat mesaje însoțite de precizarea "nu trebuie să răspunzi", expediază o felicitare scrisă de mână la câteva săptămâni și programează apeluri video scurte atunci când persoana se simte în stare. Distanța fizică nu trebuie să însemne și distanță emoțională.

Pentru idei practice de sprijin de la distanță, inclusiv servicii de livrare, pachete de îngrijire și instrumente de coordonare, consultă ghidul nostru complet despre Cum să sprijini un membru al familiei cu cancer: ce ajută și ce nu.

Când nu vrea să vorbească despre asta

Nu toată lumea își procesează trăirile vorbind despre ele. Unele persoane se retrag. Nu mai răspund la mesaje. Schimbă subiectul de fiecare dată când vine vorba despre cancer. Nu este o respingere; este o formă de autoprotecție.

Dacă persoana din viața ta nu vrea să discute despre diagnostic, respectă acest lucru. Iată cum:

• Dacă îți cere explicit spațiu: Respectă-i dorința. Spune-i că vei reveni și apoi fă-o. "Înțeleg perfect. Îți voi scrie din nou săptămâna viitoare. Fără nicio presiune."
• Dacă schimbă subiectul: Urmează-i exemplul. Vorbește despre filme, muncă, prieteni comuni, vreme, orice lucru obișnuit. Asta nu înseamnă să eviți problema; înseamnă să îi oferi ceea ce are nevoie.
• Dacă nu mai răspunde: Continuă să trimiți mesaje scurte, fără presiune. "Nu trebuie să răspunzi, vreau doar să știi că sunt aici." Consecvența fără așteptări este o formă profundă de iubire.

Nu uita: uneori, cel mai mare sprijin îl oferi fără să spui nimic. Să stai în liniște lângă cineva, să îi ții mâna sau pur și simplu să fiți împreună în aceeași cameră poate spune mai mult decât orice cuvinte.

Cum să abordezi situațiile delicate

Dacă diagnosticul indică un stadiu terminal

Când vindecarea nu mai este obiectivul, formulările orientate spre viitor ("Vei trece peste asta") nu mai aduc alinare și încep să sune a vorbe goale. Comunicarea se îndreaptă spre prezența în momentul actual:

• "Sunt aici, lângă tine, acum. Aici vreau să fiu."
• "Mi-aș dori să nu se întâmple asta. Mă bucur atât de mult că te cunosc."
• "Nu trebuie să mă protejezi de ceea ce simți. Pot face față."

Lasă persoana să conducă discuția. Ascultă mai mult decât vorbești. E în regulă să plângeți împreună.

Pentru îndrumări mai detaliate despre conversațiile de la sfârșitul vieții, consultă ghidul nostru dedicat, Ce să îi spui unei persoane care moare de cancer.

Cum să vorbești cu un copil despre cancerul unei persoane dragi

Copiii sunt receptivi. Observă conversațiile șoptite, privirile îngrijorate și absențele neexplicate. Sinceritatea exprimată cu blândețe este mai bună decât evitarea subiectului.

Cu copiii mici, folosește un limbaj simplu: "Mami este bolnavă, iar medicii fac tot posibilul să o ajute. S-ar putea să fie obosită și să aibă nevoie de multă odihnă." Cu adolescenții, poți vorbi mai deschis și îi poți încuraja să pună întrebări: "Tatăl tău a fost diagnosticat cu cancer. Vreau să îți spun sincer ce se întâmplă. Ce ai vrea să știi?"

În ambele cazuri, liniștește-i: nu ei au provocat boala, sunt în continuare în siguranță și sunt în continuare iubiți.

Dacă persoana cu cancer face parte din familia ta și încerci să faci față poverii emoționale a îngrijirii sau să găsești cuvintele potrivite pentru a le explica diagnosticul copiilor tăi, ghidul nostru, Cum să sprijini un membru al familiei cu cancer: ce ajută și ce nu, abordează toate aceste aspecte, inclusiv sfaturi adaptate fiecărei vârste pentru a vorbi cu copiii și adolescenții despre ce se întâmplă acasă.

Aspecte culturale și religioase

Normele de comunicare despre cancer diferă mult între culturi și tradiții religioase. Ceea ce aduce o alinare profundă într-o comunitate poate părea intruziv, lipsit de sensibilitate sau chiar dăunător în alta. Pentru a oferi un sprijin real, trebuie să fii atent la aceste diferențe, în loc să te bazezi automat pe propriile instincte.

În unele culturi est-asiatice, de exemplu, se poate evita discutarea directă a unui diagnostic grav cu pacientul, pentru a-l proteja emoțional [6]. Membrii familiei pot prefera să primească informațiile medicale în numele pacientului și să ia decizii împreună. Dacă nu știi sigur dacă să aduci în discuție diagnosticul direct cu persoana respectivă, întreabă un membru apropiat al familiei cum gestionează familia comunicarea.

În multe comunități latino-americane, luarea deciziilor în cadrul familiei, numită uneori familismo, înseamnă că întreaga familie se poate implica activ în conversațiile despre îngrijire, deciziile privind tratamentul și sprijinul emoțional [7]. Nu te mira dacă persoana apropiată se bazează pe consensul familiei în privința unor întrebări la care te-ai aștepta să răspundă individual. Respectă structura din care își găsește puterea.

Abordarea religioasă necesită o sensibilitate deosebită. În unele tradiții religioase, formulări precum "Asta face parte din planul lui Dumnezeu" oferă alinare autentică și un sentiment de apropiere. În altele, sau pentru persoanele care nu sunt religioase, aceleași cuvinte pot părea lipsite de empatie, ca și cum suferința lor ar fi minimalizată sau justificată. Cea mai sigură abordare: lasă persoana cu cancer să aducă prima în discuție credința, apoi adaptează-te la limbajul ei. Dacă spune "Trecem prin asta cu ajutorul rugăciunii", poți continua pe această temă. Dacă nu, nu impune o perspectivă spirituală.

Principiul universal: ghidează-te după persoană și familia ei, nu după propriile presupuneri. O formulare neutră din punct de vedere cultural, potrivită în aproape orice context: "Îmi pare rău că treci prin asta. Sunt aici pentru orice ai nevoie." Este caldă, deschisă și îi lasă persoanei controlul.

Cum să ai grijă de tine în timp ce sprijini o persoană cu cancer

În tot acest articol ne-am concentrat asupra persoanei cu cancer. Dar și tu suferi. Sprijinirea cuiva care trece prin cancer aduce teamă, durere sufletească, neputință și uneori vinovăția de a fi sănătos. Aceste sentimente sunt firești și merită atenție.

• Vorbește cu cineva despre propriile emoții: un prieten, un psihoterapeut sau un grup de sprijin pentru cei care îngrijesc persoane bolnave. Persoana cu cancer nu ar trebui să fie singura cu care te descarci.
• Stabilește sincer limite în privința sprijinului pe care îl poți oferi în mod realist. Epuizarea nu ajută pe nimeni.
• Împarte responsabilitățile cu alți prieteni sau membri ai familiei. Nu trebuie să duci singur această povară.
• Permite-ți să simți orice emoție apare: furie, teamă, tristețe, chiar și resentimente. Sunt reacții omenești la o situație incredibil de grea.

A avea grijă de tine nu este un gest egoist. Este ceea ce face posibil un sprijin constant și valoros.

Dacă ești un membru al familiei care încearcă să îmbine îngrijirea cu propria durere sufletească, ghidul nostru, Cum să sprijini un membru al familiei cu cancer: ce ajută și ce nu, abordează în detaliu sănătatea mintală a celor care oferă îngrijire. Iar dacă încerci să gestionezi latura emoțională a relațiilor după tratament, ghidul nostru despre întâlnirile romantice ca supraviețuitor al cancerului oferă sfaturi sincere și pline de compasiune și pentru acest parcurs.

Nu trebuie să fii perfect, trebuie doar să fii alături

Teama de a spune ceva nepotrivit îi împiedică pe prea mulți oameni bine intenționați să spună orice. Iar tăcerea, după cum îți va spune orice pacient cu cancer, supraviețuitor sau persoană care oferă îngrijire, doare mai mult decât ar putea să doară vreodată o frază stângace.

Nu ai nevoie de un discurs perfect. Ai nevoie de cinci cuvinte: Sunt aici. Te iubesc mult.

Lasă persoana să te ghideze. Păstrează lucrurile simple. Continuă să fii alături. Este suficient. Înseamnă totul.

Întrebări frecvente

Referințe

[1] UCLA Health. (2026). Ce să îi spui unei persoane cu cancer. UCLA Health. https://www.uclahealth.org/news/article/what-say-someone-with-cancer

[2] International Psycho-Oncology Society. (f.d.). Profil de membru: Dr. Valentina Ogaryan. IPOS. https://ipos-society.org/News/13381183

[3] Freifeld, A. G., Bow, E. J., Sepkowitz, K. A., Boeckh, M. J., Ito, J. I., Mullen, C. A., Raad, I. I., Rolston, K. V., Young, J.-A. H., & Wingard, J. R. (2011). Ghid de practică clinică privind utilizarea agenților antimicrobieni la pacienții cu cancer și neutropenie: actualizarea din 2010 a Infectious Diseases Society of America. Clinical Infectious Diseases, 52(4), e56-e93. https://doi.org/10.1093/cid/cir073

[4] Haviland, J., Sodergren, S., Calman, L., Corner, J., Din, A., Fenlon, D., Grimmett, C., Richardson, A., Smith, P. W., Winter, J., & Foster, C. (2017). Sprijinul social după diagnosticul și tratamentul cancerului colorectal și asocierile cu calitatea vieții legată de sănătate: rezultate ale studiului de cohortă UK ColoREctal Wellbeing (CREW). Psycho-Oncology, 26(12), 2276-2284. https://doi.org/10.1002/pon.4556

[5] Whittaker, A. L., George, R. P., & O'Malley, L. (2022). Prevalența afectării cognitive după tratamentul chimioterapic pentru cancerul mamar: o analiză sistematică și o meta-analiză. Scientific Reports, 12, Articolul 2135. https://doi.org/10.1038/s41598-022-05682-1

[6] Liu, Y., Yang, J., Huo, D., Fan, H., & Gao, Y. (2018). Comunicarea diagnosticului de cancer în China: frecvența, situația pacienților, diferențele de opinie dintre pacienți și membrii familiilor lor și factorii asociați. Cancer Management and Research, 10, 2173-2181. https://doi.org/10.2147/CMAR.S166437

[7] Villegas, N., & Song, L. (2023). Rolul familismului în îngrijirea oncologică în familiile latino: o analiză sistematică. Frontiers in Psychology, 14, Articolul 1052229. https://doi.org/10.3389/fpsyg.2023.1052229