Idei principale
- Testele MCED (depistarea precoce a mai multor tipuri de cancer) sunt analize de sânge care urmăresc să identifice un semnal de cancer provenit de la mai multe tipuri de cancer într-o singură probă [1]. Sunt o categorie, nu un singur produs.
- Probabil ai auzit de Galleri, dar nu este singurul test. CancerSEEK a fost descris într-un articol de cercetare din 2018 [2]. Cancerguard este disponibil în Statele Unite ca test dezvoltat în laborator [3].
- Aceste teste sunt concepute să completeze screeningul tău obișnuit, nu să îl înlocuiască [4][5].
- În studiul NHS-Galleri, care a urmărit 142.250 de persoane cu vârste între 50 și 77 de ani din Anglia, testul nu a redus numărul cumulat al cancerelor în stadiile III și IV pentru cele 12 tipuri de cancer prestabilite [1][6]. În grupul căruia i s-a oferit testul au fost diagnosticate mai puține cancere în stadiul IV, dar este necesară o urmărire mai îndelungată pentru a afla dacă acest lucru duce la rezultate clinice mai bune [1].
- Un rezultat pozitiv nu reprezintă un diagnostic [4][5]. În acel studiu, cancerul a fost confirmat în 937 dintre cele 1.801 de cazuri cu rezultat pozitiv (52%) [6].
- În UE, un astfel de test trebuie să poarte marcajul CE, cu excepția situațiilor în care se aplică o derogare, cum ar fi un test realizat intern de o instituție sanitară [7]. Până în mai 2026, nicio țară nu introdusese un test pentru mai multe tipuri de cancer într-un program organizat de screening [8].
Ai auzit „screening pentru peste 50 de tipuri de cancer”. Iată ce înseamnă de fapt.
Imaginează-ți un e-mail de la angajatorul tău, care îți oferă o analiză de sânge despre care spune că poate face „screening pentru peste 50 de tipuri de cancer”. Prima ta întrebare este probabil cea pe care și-o pun cei mai mulți oameni: este real sau este o înșelătorie? Această întrebare stă la baza aproape fiecărei conversații despre testele MCED, abreviere pentru depistarea precoce a mai multor tipuri de cancer. Tehnologia este reală. Dacă salvează vieți rămâne însă o întrebare deschisă [1][6].
Așadar, să o luăm pe îndelete și să privim imaginea de ansamblu: ce înseamnă depistarea precoce a mai multor tipuri de cancer, cum se compară principalele teste, ce loc au alături de screeningul pe care îl faci deja și ce nu știe încă nimeni. Nu sunt aici să îți vând un test sau să te sperii ca să renunți la el. Acestea sunt lucrurile pe care ai vrea să ți le spună un prieten bine informat înainte să cheltuiești bani.
Ce înseamnă MCED?
MCED înseamnă depistarea precoce a mai multor tipuri de cancer. Ideea este simplu de formulat și greu de pus în practică: o singură recoltare de sânge, analizată pentru a identifica semnale ale mai multor cancere, la persoane fără simptome [4].
Aceste teste caută urme ale cancerului în sânge. În funcție de test, acestea pot fi modificări ale ADN-ului, tipare de metilare (modificări chimice ale ADN-ului), tipare de fragmentare a ADN-ului, niveluri de proteine sau anticorpi [4]. Când laboratorul identifică un tipar sugestiv pentru cancer, raportează un „semnal de cancer” [1][9].
Testul nu îți examinează întregul corp așa cum o face o investigație imagistică. Îți analizează sângele pentru a găsi indicii.
Vârsta contează. NHS-Galleri, studiul amplu din Anglia, a recrutat persoane cu vârste între 50 și 77 de ani [1]. Acesta este grupul la care se referă dovezile.
MCED vs. MCD: de ce vei întâlni ambii termeni
Dacă citești mai multe despre acest subiect, vei întâlni o a doua abreviere: MCD, pentru depistarea mai multor tipuri de cancer. Institutul Național de Cancer din SUA (NCI) folosește acest termen, în timp ce unii cercetători și unele companii preferă MCED [4]. Ambii se referă la același tip de test, conceput să depisteze cancerul la persoane fără simptome [4].
O precizare despre NCI: este o instituție americană, așa că, acolo unde o citez, îndrumările provin din SUA, iar recomandările europene pot diferi în privința detaliilor. Dacă ai căutat unul dintre termeni și ai ajuns pe o pagină care îl folosește pe celălalt, ești în locul potrivit.
Cum diferă testele MCED de screeningul oncologic tradițional
Gândește-te la screeningul pe care poate îl cunoști deja. Iată ce prevede recomandarea UE privind screeningul oncologic pentru trei tipuri de cancer:
- Cancer de sân: mamografie pentru femeile cu vârste între 50 și 69 de ani, fiind sugerat intervalul de la 45 la 74 de ani [10].
- Cancer de col uterin: testare HPV pentru femeile cu vârste între 30 și 65 de ani [10].
- Cancer intestinal (colorectal): o analiză a materiilor fecale numită FIT pentru persoanele cu vârste între 50 și 74 de ani, urmată de colonoscopie în cazul unui rezultat pozitiv [10].
Fiecare dintre aceste teste este conceput să depisteze un singur tip de cancer. Pentru cancerul pulmonar, de prostată și gastric, recomandarea este mai puțin fermă. Pe baza unor cercetări suplimentare, aceasta invită statele membre să ia în considerare tomografia computerizată cu doză mică de radiații pentru persoanele cu risc crescut de cancer pulmonar, screeningul organizat prin testare PSA, urmat de RMN pentru cancerul de prostată, și strategii de screening și testare pentru Helicobacter pylori în țările și regiunile cu incidență și mortalitate ridicate prin cancer gastric [10].
MCED inversează această abordare. În loc să se concentreze în profunzime asupra unui singur cancer, acoperă o gamă largă: o probă, multe tipuri de cancer [1]. Această acoperire largă este principalul său atu.
De ce contează acoperirea largă? Potrivit NCI, peste jumătate dintre decesele prin cancer sunt cauzate de cancere pentru care nu există un test de screening recomandat, inclusiv unele cu mortalitate foarte mare, precum cancerul ovarian și cel pancreatic [4]. Informația provine de la o instituție din SUA, deci privește-o ca pe o imagine a situației americane, dar această lacună este vizibilă și în Europa: cancerul pancreatic și cel ovarian nu se numără printre cancerele menționate în rezumatul Comisiei privind recomandarea sa de screening [10]. Un test care ar putea semnala mai devreme chiar și unele dintre aceste cancere ar acoperi o nevoie reală.
Compromisul este ușor de explicat. Un test conceput pentru un singur cancer trebuie să fie performant doar pentru acea boală. Un test conceput să caute mai multe cancere trebuie să acopere o arie mai largă pornind de la o singură probă, iar niciunul nu face screening pentru toate tipurile de cancer [4].
Ce îți pot spune testele MCED și ce nu
Un test MCED face screening. Nu stabilește un diagnostic. Această distincție este cel mai important lucru de înțeles înainte să faci un astfel de test.
Un rezultat pozitiv înseamnă că testul a identificat un semnal care ar putea indica un cancer și că sunt necesare investigații suplimentare [4]. Nu este un verdict. Un rezultat negativ este liniștitor, dar nu garantează că ești sănătos, deoarece aceste teste pot rata cancere: în NHS-Galleri, aproximativ o treime dintre persoanele care aveau cancer au obținut un rezultat pozitiv [9]. Dacă observi un nodul nou sau un simptom care nu dispare, un rezultat MCED negativ nu este un motiv să aștepți.
Iată cum să aplici aceste principii în practică.
| ✓ Ce să faci | ✗ Ce să nu faci |
|---|---|
| Respectă calendarul screeningului standard recomandat | Să consideri testul MCED un înlocuitor pentru mamografie, screeningul colorectal sau screeningul de col uterin |
| Discută orice rezultat cu medicul înainte să iei măsuri pe baza lui | Să presupui că un rezultat pozitiv înseamnă că ai cancer |
| Ia în calcul costul testului și al investigațiilor ulterioare înainte să îl comanzi | Să ignori un simptom îngrijorător doar pentru că un test a ieșit negativ |
| Întreabă ce tipuri specifice de cancer vizează testul | Să te aștepți să depisteze totul |
Comparație între principalele teste MCED
O comparație directă a testelor este utilă, deoarece, odată ce vezi că mai multe dintre ele folosesc metode diferite, întregul domeniu devine mai ușor de înțeles.
Aceste teste nu funcționează toate la fel și nu caută toate aceleași tipuri de cancer [4]. Cunoașterea diferențelor te ajută să pui întrebări mai bune dacă te gândești să faci un astfel de test.
Galleri (GRAIL)
Testul Galleri este produs de GRAIL, motiv pentru care îl vei întâlni și sub numele de testul GRAIL [11]. Probabil este cel de care ai auzit. Acesta caută tipare în ADN-ul care circulă în sânge și, când detectează un semnal de cancer, estimează partea corpului din care provine cel mai probabil acel semnal [1].
GRAIL afirmă că testul poate fi folosit pentru screeningul a cel puțin 50 de tipuri de cancer [11]. Într-un studiu de validare din 2021, printre ai cărui autori se numără cercetători afiliați GRAIL, au fost detectate semnale de cancer pentru peste 50 de tipuri de cancer [12]. Același studiu a constatat că testul a detectat 16,8% dintre cancerele în stadiul I și 90,1% dintre cancerele în stadiul IV (sensibilitatea sa în fiecare stadiu), fiind astfel mult mai eficient în identificarea cancerelor avansate decât a celor în stadii incipiente [12].
Site-ul GRAIL destinat pacienților precizează că informațiile sale se adresează exclusiv publicului din Statele Unite [11]. În Anglia, Galleri a fost evaluat în studiul NHS-Galleri [1]. Dacă cineva îți oferă testul Galleri acolo unde locuiești, întreabă în baza cărei proceduri de reglementare este disponibil (mai multe despre acest subiect, mai jos). Pentru o analiză mai detaliată a acestui test, ghidul nostru Testul Galleri explicat: cui i se adresează, cum funcționează și ce înseamnă rezultatele prezintă cui îi este destinat și cum se interpretează un rezultat.
CancerSEEK și Cancerguard
Galleri nu este singura abordare. Un articol din 2018 publicat în revista Science a descris CancerSEEK, un test care combină două tipuri de semnale: nivelurile proteinelor circulante și mutațiile din ADN-ul liber circulant [2]. Cercetătorii l-au evaluat pe 1.005 persoane cu cancere nemetastatice, depistate clinic, de ovar, ficat, stomac, pancreas, esofag, colon și rect, plămân sau sân, iar doar 7 dintre cele 812 persoane sănătoase din grupul de control au avut rezultate pozitive [2]. Aceste cancere fuseseră deja depistate clinic, așadar studiul a inclus persoane cu cancer cunoscut și nu a fost un studiu de screening [2].
Cancerguard este produs de Exact Sciences. Compania l-a lansat în Statele Unite ca test dezvoltat în laborator [3]. Aceasta afirmă că testul poate detecta peste 50 de tipuri și subtipuri de cancer [3].
Concluzia nu este că o metodă ar fi mai bună decât alta. Fiecare test caută propriul grup de cancere și niciunul nu oferă screening pentru toate tipurile [4]. „Multi-cancer” nu înseamnă „orice cancer”.
Cum se compară aceste teste
| Test | Ce analizează | Tipurile de cancer vizate | Stadiul actual |
|---|---|---|---|
| Galleri (GRAIL) | Tipare în ADN-ul care circulă în sânge [1] | Peste 50 de tipuri de cancer într-un studiu de validare din 2021 [12] | Evaluat în studiul NHS-Galleri din Anglia [1]; site-ul producătorului destinat pacienților se adresează publicului din SUA [11] |
| CancerSEEK | Proteine circulante și mutații în ADN-ul liber circulant [2] | Opt tipuri frecvente de cancer în studiul din 2018 [2] | Descris într-un articol de cercetare din 2018 [2] |
| Cancerguard (Exact Sciences) | Mai multe clase de biomarkeri, potrivit companiei [3] | Peste 50 de tipuri și subtipuri de cancer, potrivit companiei [3] | Lansat în Statele Unite ca test dezvoltat în laborator [3] |
O precizare privind acest tabel. Aceste detalii se schimbă pe măsură ce apar date noi din studii și companiile își actualizează produsele. Privește-l ca pe o imagine de moment și confirmă informațiile actuale cu producătorul testului sau cu medicul tău înainte de a te baza pe ele.

Teste de sânge pentru anumite tipuri de cancer (mamar și pancreatic)
Există o a doua categorie care merită diferențiată de MCED: testele de sânge concepute pentru a căuta un singur tip de cancer, nu mai multe.
Logica este diferită. Un test care vizează o singură boală trebuie să fie performant doar pentru acea boală.
Teste de sânge pentru screeningul cancerului mamar
Un test de sânge pentru screeningul cancerului mamar pare că ar putea înlocui mamografia pe care nimeni nu o face cu plăcere. Totuși, pentru screening, recomandarea UE indică mamografia pentru femeile cu vârste între 50 și 69 de ani, sugerând extinderea intervalului la 45–74 de ani [10]. Dacă ești invitată la o mamografie, mergi. Dacă o clinică sau un site îți oferă în schimb un test de sânge, întreabă ce dovezi îl susțin și dacă este recomandat de vreun ghid de screening.
Teste de sânge pentru screeningul cancerului pancreatic
Cancerul pancreatic arată de ce își doresc oamenii aceste teste. NCI îl include printre cancerele cu mortalitate foarte ridicată pentru care nu există un test de screening recomandat [4]. Un test de sânge fiabil pentru screeningul cancerului pancreatic ar conta enorm. Dar, dacă cineva îți oferă unul astăzi, întreabă pe ce dovezi se bazează și ce urmează după un rezultat pozitiv.
Testele MCED comparativ cu screeningul standard: ce are prioritate?
Dacă reții un singur mesaj din acest articol, să fie acesta: pentru cancerele care au deja un test de screening recomandat, acel test rămâne prioritar. NCI precizează că screeningul standard este recomandat indiferent dacă faci sau nu un test MCED [4]. Pagina Cancer Research UK despre acest test le recomandă oamenilor să ia în considerare participarea la screening atunci când sunt invitați, indiferent dacă participă sau nu la cercetare [5].
În UE, aceste teste sunt mamografia, testarea HPV și FIT, în timp ce screeningul pentru cancerul pulmonar, de prostată și gastric este încă în curs de evaluare [10]. Așadar, screeningul standard rămâne principalul tău instrument, iar un test MCED, dacă alegi să faci unul, ar fi o completare, nu un înlocuitor. Dacă nu știi sigur ce investigații de screening ar trebui să faci, ghidul nostru Ce investigații de screening pentru cancer ar trebui să faci? Un ghid practic în funcție de vârstă, sex și risc le explică mai detaliat.
Gândește-te la el ca la o plasă mai largă, aflată sub cele specifice pe care le folosești deja. Continui să faci mamografia și screeningul pentru cancerul colorectal la intervalele recomandate. Testul MCED are rolul de a detecta, eventual, ceva în cazul cancerelor pentru care nu există deloc screening.
Acesta este argumentul în favoarea testelor MCED: nu să înlocuiască ceea ce funcționează, ci să permită depistarea cancerelor pentru care astăzi nu avem nimic. Dacă își îndeplinesc această promisiune este exact ceea ce evaluează studii precum NHS-Galleri.
Ce se întâmplă dacă rezultatul testului MCED este pozitiv?
Acesta este scenariul la care oamenii nu se gândesc până când nu ajung în această situație și este partea pe care mi-aș dori cel mai mult să mi-o explice dinainte un prieten. Un rezultat pozitiv începe un proces. Nu îl încheie.
Investigațiile ulterioare, pas cu pas
- Rezultatul indică un semnal de cancer. În cazul Galleri, acesta estimează și partea corpului din care provine cel mai probabil semnalul [1].
- Medicul tău recomandă investigații suplimentare, precum examinări imagistice, o biopsie tisulară sau, în unele cazuri, o intervenție chirurgicală [4].
- Aceste investigații arată dacă este prezent un cancer. Obținerea acestui răspuns poate necesita timp și mai mult de o investigație [4].
Un rezultat pozitiv este departe de a fi o certitudine. În NHS-Galleri, 937 dintre cele 1.801 rezultate pozitive înregistrate pe parcursul a trei runde de testare (52%) au fost confirmate ca fiind cancer [6]. Mai puțin de 1 din 200 de teste a dat o alarmă falsă [1]. Chiar și așa, aproximativ jumătate dintre rezultatele pozitive nu au fost asociate cu un diagnostic de cancer [6]. Nici o alarmă falsă nu este lipsită de consecințe: NCI enumeră anxietatea, timpul și cheltuielile, precum și riscurile procedurilor ulterioare printre efectele negative [4].
Nimic din toate acestea nu face testele inutile. Un rezultat pozitiv este începutul unei întrebări, nu răspunsul, și este util să știi asta înainte ca el să ajungă în căsuța ta de e-mail.
Cadrul de reglementare și acoperirea prin asigurare
Să vorbim despre reguli și despre cine plătește, pentru că aici apar multe dintre confuzii.
În UE, testele care examinează probe provenite din corpul uman, precum sângele, sunt reglementate ca dispozitive medicale pentru diagnostic in vitro prin Regulamentul (UE) 2017/746, cunoscut drept IVDR [13]. Un astfel de dispozitiv trebuie să poarte marcajul CE, să fie fabricat intern de o instituție sanitară în temeiul articolului 5 alineatul (5), să fie utilizat într-un studiu al performanței sau să beneficieze, în mod excepțional, de o derogare de la marcajul CE acordată de o autoritate competentă [7]. Statele membre pot, de asemenea, să restricționeze fabricarea și utilizarea dispozitivelor realizate intern, astfel încât ceea ce este permis poate varia de la o țară la alta [7].
Ce înseamnă asta pentru tine? Întreabă orice clinică sau companie care oferă un test de sânge pentru depistarea mai multor tipuri de cancer pe care dintre aceste căi este utilizat testul său și cere o confirmare scrisă.
Apoi vine nota de plată. Până în mai 2026, nicio țară nu introdusese un test MCED într-un program organizat de screening [8]. Dacă o clinică îți oferă un nou test de screening pentru cancer de acest fel, cere în scris prețul total, inclusiv costul oricăror investigații ulterioare unui rezultat pozitiv, și întreabă asigurătorul dacă ar acoperi vreo parte din costuri.
Ce tocmai ne-a arătat studiul NHS-Galleri
În Anglia au fost publicate acum rezultatele unui amplu studiu randomizat al unui test MCED [1]. Peter Sasieni, profesor de epidemiologia cancerului la Queen Mary University of London, îl descrie drept primul studiu randomizat controlat din lume care evaluează un test de sânge MCED la o asemenea scară [1]. NHS-Galleri a recrutat 142.250 de persoane cu vârste între 50 și 77 de ani și le-a repartizat aleatoriu fie într-un grup de intervenție, ale cărui probe de sânge au fost analizate cu testul Galleri, fie într-un grup de control care a beneficiat de îngrijirea obișnuită oferită de NHS [1]. Participanții au fost invitați să ofere probe de sânge în cadrul a trei runde anuale de screening [1]. Rezultatele au fost publicate în septembrie 2026 în New England Journal of Medicine și Nature Medicine [1].
Rezultatul principal este un obiectiv ratat. Studiul nu și-a atins scopul principal: reducerea numărului total de cancere în stadiile III și IV pentru 12 tipuri de cancer prestabilite [1]. Dincolo de acest rezultat, tabloul este mai nuanțat. În rândul persoanelor cărora li s-a oferit testul au fost diagnosticate mai puține cancere în stadiul IV, dar mai multe în stadiul III, iar cele două efecte s-au compensat [6]. Au fost depistate mai multe cancere în stadiile I și II, iar mai puține au fost diagnosticate după o prezentare la serviciul de urgență (A&E) [1].
Cercetătorii spun că este necesară o monitorizare mai îndelungată pentru a vedea cum evoluează aceste diferențe și dacă se traduc în rezultate clinice mai bune [1]. De asemenea, studiul nu a avut puterea statistică necesară pentru a demonstra dacă testul reduce decesele cauzate de cancer [6].
În privința acurateței, aproximativ una din 100 de persoane testate a primit un rezultat pozitiv la fiecare rundă [1]. Specificitatea testului, adică măsura în care acesta rămâne negativ atunci când nu există cancer, a fost de aproximativ 99,5%–99,6% [1]. Și, după cum am menționat mai sus, aproximativ o treime dintre persoanele care aveau cancer au primit un rezultat pozitiv [9].
Încă un lucru de știut: GRAIL, compania din spatele Galleri, a finanțat studiul [1][6]. NHS și alte organizații din domeniul sănătății vor lua în considerare aceste dovezi atunci când vor evalua posibilul rol viitor al testării pentru depistarea precoce a mai multor tipuri de cancer [1].
Ce să urmărești în următorii ani
Voi fi direct în privința întrebărilor rămase deschise. Cercetarea din acest domeniu nu este încheiată, iar un răspuns categoric într-un sens sau în celălalt ar depăși dovezile disponibile.
Cea mai mare necunoscută este dacă depistarea mai timpurie a cancerului cu aceste teste înseamnă că mai puțini oameni mor din cauza lui. Pozițiile oficiale ale Comitetului Național de Screening din Regatul Unit, descrise într-un comunicat al Universității din Warwick, precizează că semnalele timpurii ale unui beneficiu, precum reducerea diagnosticelor în stadii avansate, nu pot înlocui numărul de decese ca măsură a eficacității unui program de screening [8]. Comunicatul semnalează și îngrijorarea că aceste teste ar putea depista cu precădere cancere mai agresive, ceea ce ar putea face ca un program să pară benefic prin reducerea diagnosticelor în stadii avansate, fără o scădere corespunzătoare a deceselor [8].
Urmează și alte întrebări. Cât de des ar trebui să te testezi? Cine beneficiază cel mai mult și cine ajunge doar să treacă prin sperieturi inutile? Ce trebuie făcut când un rezultat este neconcludent? Studiul NHS-Galleri în sine nu a fost conceput pentru a evalua diferite intervale de screening [6]. Sunt planificate analize suplimentare, inclusiv monitorizarea pe termen mai lung [1].
Urmărește aceste rezultate. Îți vor spune mult mai multe decât orice reclamă.

Discuția cu medicul despre testarea MCED
Decizia de a face un test MCED nu se rezumă, de fapt, la da sau nu. Întrebarea este dacă ți se potrivește. Depinde de vârsta ta, de riscul tău, de buget și de felul în care ai gestiona un rezultat incert.
Aceasta este o decizie pe care să o iei împreună cu medicul tău. Tu aduci în discuție valorile și situația ta, medicul aduce perspectiva medicală, iar împreună stabiliți dacă testarea are sens pentru tine. Dacă gândul unei posibile alarme false și al unui șir de investigații imagistice ulterioare te-ar copleși, spune asta înainte de testare, nu după.
Întrebări de pus înainte de testare
- Având în vedere vârsta și factorii mei de risc, aș fi o persoană potrivită pentru acest test?
- Ce tipuri specifice de cancer caută acest test și cât de precis este pentru fiecare?
- Testul poartă marcajul CE, este fabricat intern de o instituție sanitară sau este oferit în cadrul unui studiu?
- Care este prețul total, inclusiv investigațiile ulterioare, și va fi acoperită vreo parte din costuri?
- Dacă rezultatul este pozitiv, ce urmează și cât mă va costa?
- Cum se integrează acest test în screeningurile pe care ar trebui deja să le fac?
Ia această listă cu tine la consultație. Un medic bun o va aprecia.
Un test într-un context mai larg
Să revenim, așadar, la acel e-mail de la angajator: ceva real sau o înșelătorie? Ceva real. Depistarea precoce a mai multor tipuri de cancer este un domeniu legitim de cercetare și, într-o zi, ar putea ajuta la identificarea unor cancere pentru care astăzi nu există screening recomandat [4]. Însă amplul studiu NHS-Galleri nu a demonstrat o reducere globală a cancerelor în stadiile III și IV [6]. Nu se știe încă dacă testul salvează vieți [1][6]. Și nu înlocuiește screeningul care există deja [4].
Sfatul meu: continuă să faci screeningurile recomandate, indiferent ce decizi. Dacă te interesează testarea MCED, nu comanda impulsiv un test de pe un site. Ia întrebările de mai sus la medic și discută-le cu el.
Dacă tu ești persoana care a primit acel e-mail, primul pas potrivit este probabil unul deloc spectaculos: programează-te la screeningul pe care l-ai tot amânat. Un test MCED ar putea deveni într-o zi o completare utilă. Deocamdată, testele recomandate au prioritate.
Referințe
[1] Queen Mary University of London. (2026, 23 septembrie). Un amplu studiu NHS oferă noi dovezi privind testul de sânge pentru depistarea mai multor tipuri de cancer [Comunicat de presă]. https://www.qmul.ac.uk/news/latest-news/2026/medicine-and-dentistry/fmd/major-nhs-trial-provides-new-evidence-on-multi-cancer-blood-test.html
[2] Cohen, J. D., Li, L., Wang, Y., Thoburn, C., Afsari, B., Danilova, L., Douville, C., Javed, A. A., Wong, F., Mattox, A., Hruban, R. H., Wolfgang, C. L., Goggins, M. G., Dal Molin, M., Wang, T. L., Roden, R., Klein, A. P., Ptak, J., Dobbyn, L., . . . Papadopoulos, N. (2018). Depistarea și localizarea cancerelor rezecabile chirurgical cu ajutorul unui test de sânge cu analiți multipli. Science, 359(6378), 926-930. https://doi.org/10.1126/science.aar3247
[3] Exact Sciences Corp. (f.d.). Exact Sciences lansează Cancerguard™, primul test de sânge de acest fel pentru depistarea precoce a mai multor tipuri de cancer [Comunicat de presă]. Business Wire. https://www.businesswire.com/news/home/20250910938880/en/Exact-Sciences-Launches-Cancerguard-First-of-Its-Kind-Multi-Cancer-Early-Detection-Blood-Test
[4] Institutul Național al Cancerului, Divizia de Prevenire a Cancerului. (f.d.). Întrebări și răspunsuri despre testele pentru depistarea mai multor tipuri de cancer. Accesat la 15 noiembrie 2026, la https://prevention.cancer.gov/research-areas/networks-consortia-programs/csrn/q-a-about-mcd-tests
[5] Cancer Research UK. (2025, 29 mai). Testul de sânge Galleri. Accesat la 15 noiembrie 2026, la https://www.cancerresearchuk.org/about-cancer/tests-and-scans/blood-tests/galleri-blood-test
[6] Sasieni, P., Johnson, P., Round, T., Warwick, J., Jones, H., Dolly, S., Lee, L., Lee, Y., Kumar, H., Liang, W., Smittenaar, R., Neal, R. D., & Swanton, C. (2026). Efectul screeningului cu un test pentru depistarea precoce a mai multor tipuri de cancer asupra diagnosticării cancerului în stadii avansate. New England Journal of Medicine, 395(14), 1374-1386. https://doi.org/10.1056/NEJMoa2505723
[7] Grupul de coordonare privind dispozitivele medicale. (2023, ianuarie). Ghid privind excepția aplicabilă instituțiilor sanitare în temeiul articolului 5 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2017/745 și Regulamentul (UE) 2017/746 (MDCG 2023-1). https://health.ec.europa.eu/system/files/2023-01/mdcg_2023-1_en.pdf
[8] Universitatea din Warwick. (2026, 26 mai). Cercetătorii din Warwick contribuie la elaborarea unor noi orientări naționale pentru screeningul cancerului [Comunicat de presă]. https://warwick.ac.uk/news/pressreleases/warwick-researchers-help-shape-national-guidance-for-cancer-screening/
[9] Studiul NHS-Galleri. (2026, 23 septembrie). Primele rezultate complete ale studiului NHS-Galleri, publicate în reviste de prestigiu [Actualizare privind studiul]. https://www.nhs-galleri.org/trial-updates/first-full-nhs-galleri-results-published-in-leading-journals
[10] Comisia Europeană. (2022, 9 decembrie). Uniunea europeană a sănătății: Comisia salută adoptarea noilor recomandări ale UE privind screeningul cancerului (Comunicat de presă IP/22/7548). https://ec.europa.eu/commission/presscorner/api/files/document/print/en/ip22_7548/IP_22_7548_EN.pdf
[11] GRAIL, Inc. (f.d.). Ce test de sânge indică un semnal de cancer? | Galleri® [Informații pentru pacienți]. Accesat la 15 noiembrie 2026, la https://www.galleri.com/patient
[12] Klein, E. A., Richards, D., Cohn, A., Tummala, M., Lapham, R., Cosgrove, D., Chung, G., Clement, J., Gao, J., Hunkapiller, N., Jamshidi, A., Kurtzman, K. N., Seiden, M. V., Swanton, C., & Liu, M. C. (2021). Validarea clinică a unui test pentru depistarea precoce a mai multor tipuri de cancer, bazat pe analiza țintită a metilării, folosind un set independent de validare. Annals of Oncology, 32(9), 1167-1177. https://doi.org/10.1016/j.annonc.2021.05.806
[13] Grupul de coordonare privind dispozitivele medicale. (2024, octombrie). Ghid privind încadrarea dispozitivelor medicale pentru diagnostic in vitro (MDCG 2024-11). https://health.ec.europa.eu/document/download/12b92152-371f-404d-a865-93800cd5cdcaen?filename=mdcg_2024-11_en.pdf
Acest articol are exclusiv scop educativ și nu reprezintă un sfat medical. Consultați întotdeauna medicul dumneavoastră sau un alt profesionist calificat din domeniul sănătății pentru îndrumări adaptate situației dumneavoastră.

Acest conținut a fost creat în cadrul proiectului YARN, cofinanțat prin programul EU4Health în perioada 2025-2028 (acord de grant nr. 101219053).




