Examinarea disparităților de sex în ratele de trimitere la oncologia comportamentală

Mulți pacienți tineri afectați de cancer suferă de diverse probleme psihosociale. Acestea includ suferință, depresie, anxietate și tulburări de adaptare. Prin urmare, este evident că este important să ajutăm pacienții cu aceste probleme pentru a le îmbunătăți bunăstarea și calitatea vieții cât mai mult posibil. Nu numai că sunt posibile consecințe individuale pentru fiecare pacient în parte în cazul în care nu beneficiază de asistență psihosocială adecvată, dar pot apărea și consecințe economice, inclusiv spitalizări mai lungi decât este necesar din punct de vedere medical, care implică costuri evitabile. Prin urmare, identificarea nevoilor psihosociale și abordarea acestor nevoi reprezintă o parte foarte importantă a tratamentului oncologic general, care ar trebui să fie furnizat sub formă de consiliere psihologică, tratament psihologic sau psihiatric.

Acest studiu investighează dacă există diferențe de gen în acest domeniu pentru pacienții tineri cu cancer. Rezultatele arată că pacienții de sex feminin au scoruri de stres mai mari decât pacienții de sex masculin, atât pacienții de sex feminin, cât și cei de sex masculin declarând că suferă cel mai mult din cauza dificultăților emoționale. De asemenea, a devenit clar faptul că pacienții de sex masculin aveau mai puține șanse decât pacienții de sex feminin să primească o recomandare din partea oncologiei comportamentale pentru continuarea terapiei.

Pacienții de sex feminin aveau de 2,5 ori mai multe șanse să fie trimiși la terapie suplimentară decât pacienții de sex masculin. Aceste constatări susțin și completează cercetările anterioare: inegalitățile dintre pacienții de sex feminin și masculin în ceea ce privește îngrijirea sănătății mintale și furnizarea de servicii există și nu ar trebui ignorate. Dar cum se poate realiza egalitatea în ceea ce privește accesul la îngrijirea psihosocială? Este esențial să existe intervenții bune care, în primul rând, să evidențieze importanța serviciilor de sănătate mintală, în al doilea rând, să contribuie la asigurarea faptului că sănătatea mintală nu mai este privită ca un stigmat și, în al treilea rând, să abordeze și să combată prejudecățile – atât conștiente, cât și inconștiente.