Dicționar de Cancer

Centrifugarea în gradient de densitate este o tehnică de laborator utilizată pentru separarea particulelor, cum ar fi celulele sau moleculele, în funcție de densitatea acestora. Prin centrifugarea unui eșantion într-o centrifugă cu un gradient de densitate, diferitele componente se depun la niveluri diferite, permițând izolarea și analiza acestora.

Cartografierea limfatică este o procedură medicală utilizată pentru a identifica ganglionii limfatici care sunt primii care primesc drenaj de la o tumoare. Acești ganglioni, denumiți ganglioni limfatici santinelă, sunt examinați pentru a determina dacă cancerul s-a răspândit.

Cartografierea ganglionului santinelă este o procedură medicală utilizată pentru a identifica primul ganglion limfatic, cunoscut sub numele de ganglion santinelă, în care este cel mai probabil ca celulele canceroase să se răspândească de la o tumoare primară. Această tehnică ajută medicii să determine gradul de răspândire a cancerului și să planifice tratamentul adecvat.

Chirurgia robotică transorală este o tehnică chirurgicală minim invazivă care utilizează sisteme robotice pentru a îndepărta tumori sau a efectua proceduri în gură și gât prin gură, fără incizii externe.

Cromatografia de afinitate este o tehnică de laborator utilizată pentru purificarea și separarea proteinelor sau a altor molecule dintr-un amestec pe baza interacțiunilor lor specifice cu un ligand atașat la o fază staționară.

Disecția ganglionilor axilari este o procedură chirurgicală de îndepărtare a ganglionilor limfatici din zona axilară (axilă) pentru a verifica răspândirea cancerului de sân sau a altor boli.

Lavajul ductal este o procedură medicală utilizată pentru a colecta celule din canalele de lapte ale sânului. Aceasta implică spălarea canalelor cu o soluție salină pentru a obține probe pentru analiză, în principal pentru a evalua riscul de cancer mamar.

Biopsia ganglionului limfatic santinelă este o procedură chirurgicală utilizată pentru a determina dacă cancerul s-a răspândit dincolo de o tumoare primară în sistemul limfatic. Aceasta implică identificarea, îndepărtarea și examinarea ganglionilor limfatici santinelă, care sunt primii ganglioni către care este probabil să se răspândească celulele canceroase de la o tumoare primară.

O biopsie ghidată cu ultrasunete este o procedură medicală prin care un medic utilizează imagistica cu ultrasunete pentru a ghida un ac într-o anumită zonă a corpului pentru a colecta o mostră de țesut în vederea examinării. Această tehnică ajută la asigurarea preciziei și la minimizarea deteriorării țesuturilor din jur.

Lobectomia tiroidiană este o procedură chirurgicală prin care se îndepărtează un lob (jumătate) din glanda tiroidă. Acest lucru se face adesea atunci când există un nodul sau o tumoare suspectă sau pentru tratarea anumitor afecțiuni tiroidiene.

O comisie tumorală este un grup de experți medicali din diferite specialități care colaborează pentru a discuta și a planifica cea mai bună abordare de tratament pentru pacienții cu cazuri complexe de cancer. Această echipă multidisciplinară include de obicei oncologi, radiologi, patologi, chirurgi și alți profesioniști din domeniul sănătății.

O rezecție în formă de cuțit este o procedură chirurgicală prin care o bucată mică de țesut, în formă de cuțit, este îndepărtată dintr-un organ, adesea utilizată pentru tratarea afecțiunilor pulmonare sau diagnosticarea cancerului pulmonar.

Oncologia dentară este un domeniu specializat al stomatologiei care se concentrează pe îngrijirea sănătății orale a pacienților care au cancer. Aceasta implică diagnosticarea, prevenirea și gestionarea complicațiilor orale legate de cancer și de tratamentul acestuia.

Stadializarea chirurgicală este o procedură utilizată pentru a determina gradul de răspândire a cancerului în organism. Aceasta implică examinarea de către un chirurg a țesuturilor, organelor și, uneori, a ganglionilor limfatici în timpul intervenției chirurgicale pentru a evalua cât de mult a progresat cancerul. Aceste informații îi ajută pe medici să planifice cea mai eficientă strategie de tratament.

Testele actuale de rezervă ovariană includ markeri hormonali și markeri ultrasonografici. Markerii hormonali: se determină în sânge după ce se prelevează o probă de sânge. Markerii adecvați sunt FSH (hormonul de stimulare a foliculului), estradiolul, inhibina-B și hormonul antimullerian (AMH). Măsurarea nivelurilor de FSH la 2 sau 3 zile de la debutul fluxului menstrual complet a fost utilizată ca marker al rezervei ovariene încă din anii 1980, pe baza asocierii sale cu rezultatele reproductive. Valorile crescute ale FSH sunt asociate, dar nu întotdeauna predictive, cu un răspuns ovarian slab și cu eșecul conceperii. Estradiolul este estrogenul natural al femeii și este responsabil pentru exprimarea caracteristicilor sexuale secundare feminine. Este produsă de celulele granuloase din foliculii ovarieni. Nivelurile de estradiol sunt evaluate în mod obișnuit în timpul fazei foliculare timpurii, iar nivelurile ridicate indică o funcționare normală. Inhibina este un hormon peptidic cu 2 subunități (Alfa și Beta). Inhibina-B este produsă de celulele granuloase din foliculii ovarieni, iar nivelurile sale variază în timpul ciclului menstrual. Concentrațiile de inhibină-B scad odată cu vârsta și în timpul insuficienței ovariene premature. AMH este un proteohormon și este produs de celulele granuloase din foliculi. AMH prezintă o fluctuație mică a ciclului și se corelează negativ cu progresia pierderii foliculilor și cu vârsta femeii: cu cât AMH este mai mare, cu atât numărul de foliculi este mai mare. Markerii ultrasonografici: includ numărătoarea foliculilor antrali (AFC) și măsurarea volumului ovarian, ambele evaluate prin ecografie a ovarelor. AFC descrie numărul de foliculi antrali din ovare care măsoară între 2-10 mm. Cel mai mare avantaj al markerilor ultrasonografici ai rezervei ovariene este caracterul lor neinvaziv. Ambii markeri prezintă un declin legat de vârstă.

Microarray-urile de țesuturi sunt o tehnică de laborator utilizată pentru a analiza simultan mai multe probe de țesuturi pe o singură lamă. Această metodă permite cercetătorilor să studieze în mod eficient expresia proteinelor sau a genelor în diferite țesuturi, ceea ce o face un instrument valoros în cercetarea cancerului și în patologie.

"Chirurgie" se referă la domeniul medical care utilizează tehnici operatorii pentru a investiga sau trata afecțiuni fizice. Aceasta implică tăierea, ablația, suturarea sau alte modificări fizice ale țesuturilor și organelor corpului, efectuate frecvent pentru a îndepărta sau a repara părți deteriorate. Tipurile de intervenții chirurgicale pot varia de la proceduri minore la intervenții chirurgicale majore complexe. Se aventurează adesea în știință, artă și tehnologie.

Citologia este o ramură a biologiei care se ocupă cu studiul celulelor - structurile, funcțiile și comportamentul lor. Este crucială pentru înțelegerea bolilor la nivel celular, constituind baza practicilor medicale, cum ar fi detectarea cancerului prin studierea mostrelor de celule.

O colonoscopie este o procedură medicală care permite medicului, de obicei un gastroenterolog, să examineze mucoasa interioară a intestinului gros (colon și rect). Aceasta presupune introducerea unui tub lung și flexibil (colonoscop) în rect. Acest tub are o mică cameră video la capăt, care trimite imagini către un monitor, permițând detectarea anomaliilor sau a semnelor timpurii de cancer.